„Problema se pune în primul rând de a rezolva inechitățile din sistem. Am repetat și spun de foarte multe ori că inechitățile se rezolvă în doi pași. În primă fază avem nevoie de un act normativ, după care avem nevoie de un impact bugetar. În actualul context sau în actuala fază în care suntem, cu siguranță rezolvarea inechităților nu încape în acest procent. Dar să mai vorbim și de majorări ulterioare. Aici nu vorbim doar de anumite majorări, și haideți să vedem cum facem, dacă includem sau dacă nu includem, sau dacă încape sau nu încape. În primă fază trebuie să rezolvăm inechitățile iar după rezolvarea inechităților să găsim o predictibilitate în a majora pensiile ulterior, pentru că pensiile în România sunt încă mici”, a explicat Marius Budăi, la un post TV.
„Mai este o problemă și eu, în ultima vreme, am mai discutat cu mai mulți colegi, câțiva prieteni care sunt juriști, și putem ridica poate și o discuție de constituționalitate în momentul în care legi de un procent din PIB. Pentru că pensiile sunt o proprietate, un drept, conform Constituției, dreptul la pensie este garantat. Și atunci dacă pensia este un drept, ce se întâmplă în situația în care, în 2059, în 2060, va fi o contractură economică. Trebuie discutat foarte atent, trebuie așezați la masă toți profesioniștii și găsit acel mecanism. Sunt deja anumite mecanisme noi, am cercetat la Ministerul Muncii prin tot ce înseamnă legislație națională, însă, în primul rând trebuie spus că o asemenea plafonare, indiferent că este 9,4 sau 11, dar o asemenea plafonare nu există în nicio legislație națională a statelor membre și nici în vreun PNRR al statelor membre din Uniunea Europeană.
De ce unii s-au gândit să facă acest lucru, de parcă îi urăsc pe cetățenii români, eu nu pot să răspund”, a mai explicat Marius Budăi.
