Potrivit deciziei publicată vineri seară în Monitorul Oficial, opinia separată sau concurentă operează cu repere doctrinare și jurisprudențiale, obiectivitate în concepte și noțiuni științifice.
"Aprecierile cu caracter sentențios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică, precum și cele care duc la o asemenea finalitate sunt interzise", se menționează în hotărârea CCR.
În privința opiniilor separate, prevederile arată că ele nu pot depăși punctul de vedere al judecătorului pentru a se transforma într-o critică la adresa CCR.
"Opinia separată sau concurentă nu poate transgresa dincolo de punctul de vedere al judecătorului pentru a se transforma într-o critică punctuală la adresa Curții Constituționale, neputându-se constitui într-un examen partinic sau într-o critică fățișă la adresa acesteia", se notează în hotărâre.
CCR a mai stabilit că opinia separată sau concurentă se predă președintelui forumului, el putând solicita refacerea acesteia.
"Opinia separată sau concurentă se predă președintelui Curții Constituționale odată cu decizia la care a fost redactată. După discutarea deciziei, președintele Curții Constituționale, în măsura în care constată că există abateri de la regulile stabilite la articolul 1, solicitarea judecătorului respectiv, prin rezoluție, refacerea acesteia", se arată în articolul 2 din hotărâre.
În cazul în care judecătorul nu respectă prevederilor articolului 2, președintele poate dispune ca opinia separată să nu fie publicată.
"În cazul în care judecătorul Curții Constituționale nu se conformează solicitării prevăzute la articolul 2, președintele Curții Constituționale, prin rezoluție, dispune ca opinia separată sau concurentă, după caz, să nu se publice în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau pe pagina de internet a Curții Constituționale și nici să nu se atașeze la dosarul cauzei".
Decizia a venit, potrivit CCR, având în vedere o serie de opinii separate sau concurente întocmite la deciziile CCR, cu referire specială la opiniile concurente formulate la deciziile 304/2017 și 392/2017 (cu privire la Legea 90/2001 și abuzul în serviciu — n.r.), care aduc în discuție afectarea, chiar de către unii judecători ai Curții Constituționale, a caracterul general obligatoriu al deciziilor CCR, scrie agerpres.ro.