Mitul elevilor olimpici, desfiinţat de cifre

Tot aceştia spun că numărul şcolarilor care au luat punctaj mare la testările PISA,  care de cele mai multe ori sunt şi olimpici, este strâns corelat de posibilităţile financiare ale părinţilor lor, cât şi de talentul şi munca depusă din partea elevilor. „ Este o şmecherie pentru a ascunde cât de disfuncţional este sistemul educaţional din România. Rezultatele acestui grup minoritar nu reflectă decât talentul şi munca individuală a unui mic număr de elevi, cât şi resursele financiare de care dispun părinţii respectivilor copii. Sistemul nu are niciun merit. Fiecare ţară îşi are geniile ei, România nefiind deosebită din acest punct de vedere, ba este chiar codaşă", a explicat preşedintele Asociaţiei „Edu Cer" Ştefan Vlaston.

De altfel, datele de la Comisia Europeană, citate de Coaliţia pentru Educaţie, arată că performanţa elevilor este legată de statutul socio-economic. Cei din medii defavorizate având mai puţine şanse să aibă rezultate bune, inclusiv să participe la olimpiade.

,,Atunci când vorbim, repetat, despre un procent de aproximativ 40% dintre elevii de 15 ani care sunt analfabeţi funcţional, se cuvine să nu uităm că această cifră este o medie raportată naţional. PISA 2015 a constatat că mai mult de jumătate dintre tinerii cu vârsta de 15 ani din cuartila socio-economică inferioară (cei mai săraci) nu posedă nivelul minim de competenţe în ştiinţă (56,1%), citit (57,5%) şi matematică (59%). Performanţa scăzută în rândul elevilor dezavantajaţi este de aproape trei ori mai mare decât în cuartila socio-economică superioară. Acest decalaj este unul dintre cele mai ridicate din UE (36,9 puncte procentuale la ştiinţă, comparativ cu 26,2 puncte procentuale în UE)", explică reprezentanţii Coaliţiei pentru Educaţie într-un comunicat de presă, citat de adevarul.ro.

Pledoaria pentru olimpici este o reminescenţă a comunismului

Specialistul educaţional Marian Staş spune că în ceea ce priveşte numărul de olimpici sau de elite nu ar trebui să facem clasamente. ,,Sunt câţi sunt. Sub nicio formă nu ar trebui să facem o pledoarie pentru a avea cât mai mulţi olimpici. Acest comportament reprezintă o reminescenţă şi o nostalgie a vremurilor comuniste. Pe noi ar trebui să ne preocupe ce facem cu marea majoritate a elevilor din sistem, ce facem cu analfabetsimul funcţional sau ce facem cu rata mare a abandului şcolar. Elevii ar trebui să devină, în primul rând, cetăţeni respectabili şi după aceea motiv de mândrie naţională“, a afirmat Staş.

„Elitele şcolii româneşti nu vor rămâne în ţară"

Preşedinta Federaţiei ,, Coaliţia pentru Educaţie“, Daniela Vişoianu, consideră şi ea că nu trebuie suprapuse rezultatele olimpiadelor cu performanţa şcolii româneşti şi că nici nu trebuie să ne amăgim cu rezultatele unor elite, pentru că acestea oricum vor pleca din România.

„Elitele şcolii româneşti nu vor rămâne în ţară, vor merge şi vor contribui la creşterea altor ţări. Ne amăgim cu performanţele acestor elevi, care au muncit pentru că au vrut, pentru că au fost susţinuţi de părinţi, pentru că au făcut pregătire individuală“, a explicat preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie, care subliniază că România are tradiţie în matematică şi că a intrat cumva în ADN-ul poporului român.