"Asistăm în ultimul timp la niște declarații care de fapt sunt absolut confuze pentru cetățenii romani și bulgari care în sfârșit după 7 ani au primit ridicarea restricțiilor de pe piața muncii și a accesului liber conform Tratatului. După părerea mea, sunt afirmații discriminatorii, care îl discriminează de fapt pe cetățeanul român pentru că prin Tratatul de aderare al României la UE această chestiune — termenul 1 ianuarie 2014 — s-a stabilit foarte clar. Or, stabilindu-se acest termen, nu mai există niciun fel de posibilitate ca vreunul dintre statele membre să vină cu orice tip de motivare pentru a bara accesul românilor la piața muncii Părerea mea este că există interese electorale, există oameni care doresc să-și facă publicitate din asemenea teme, folosind practic aceste teme și în defavoarea propriilor cetățeni", a afirmat Cliveti la Parlamentul European, într-o declarație pentru presa română.
Tratatul de aderare a României și a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis țărilor UE-25 (țările fondatoare și cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricționeze temporar accesul liber al lucrătorilor români și bulgari pe piața muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulație a forței de muncă în UE. Perioada de tranziție generală de șapte ani a fost împărțită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.
În opinia Minodorei Cliveti, este extrem de suprinzător felul în care un membru al Parlamentului European, respectiv Elmar Brok (membru al grupului PPE), înțelege să invoce texte, să folosească termeni despre care s-a arătat convinsă că știe că sunt în contradicție cu Tratatul consolidat și de funcționare al UE.
"Părerea mea este că acest domn nu face altceva decât să încerce într-un mod disperat să atragă atenția presei, a mass-media, a unei părți a opiniei publice din țara sa care probabil că este încântată de asemenea texte, dar nu are niciun fel de fundamente. Și în plus este o dovadă foarte fermă că în Parlamentul European există voci puține — pentru că nu am mai auzit și pe altcineva—, foarte puține, care însă sunt condamnate, pentru că ați văzut foarte clar că există politiceni în Germania care sunt împotriva acestui domn. În Anglia există asemenea voci care s-au ridicat împotriva măsurilor care se preconizează a fi luate de către guvernul britanic. Sunt convinsă că nici prim-ministrul nu va ajunge să ia măsuri pe care ar putea după aceea să nu le justifice sau să le regrete. (...) Însă pentru cetățenii români trebuie să transmitem cu toții un mesaj extrem de clar — sunt liberi să circule, sunt liberi să muncească, trebuie firește să respecte legile țării în care se duc să muncească — și nu am auzit să se întâmple altfel. Dacă vor face acest lucru nu va putea nimeni să-i expulzeze sau să-i oprească de la exercitarea drepturilor lor fundamentale de cetățeni europeni", a arătat Cliveti.
Întrebată ce părere are despre faptul că românii și bulgarii sunt calificați de cele mai multe ori ca fiind imigranți, Minodora Cliveti a arătat, în calitate de jurist, că nu se poate face o astfel de confuzie pentru că un cetățean european nu este un migrant. "Nu există pe nicăieri în tratate niciodată folosit acest termen față de un cetățean european. Imigrația este un fenomen care înseamnă practic forță — cetățeni în general, oameni care vin dintr-un alt spațiu decât cel european. Pentru noi, cetățenii europeni termenul potrivit și legitim este cel de mobil, mobilitate profesională, liberă circulație, asta este ceea ce facem noi în cadrul UE, ne mutăm ca să zic așa pentru un job mai bun, mai interesant, suntem liberi să ne deplasăm în cadrul Uniunii Europene, în conformitate cu tratatele, nu suntem imigranți", a conchis eurodeputata română.
Eurodeputatul german Elmar Brok, din partea formațiunii Uniunea Creștin-Democrate (CDU), a cancelarului Angela Merkel, a propus vineri repatrierea imigranților din Europa de Est care sosesc în Germania pentru a scăpa de sărăcie și înregistrarea amprentelor lor pentru a-i împiedica să mai revină. ''Imigranții care vin în Germania ca să acceseze ajutoare de șomaj, ajutoare pentru familii și securitate socială trebuie repatriați în țările de origine. Și trebuie avut în vedere crearea unui registru cu amprentele acestora, pentru a evita noi călătorii'', a spus Brok, citat de cotidianul Bild.
Institutul german pentru piața forței de muncă (IAB) estimează că numărul românilor și bulgarilor din Germania va crește, ajungând la 100.000-180.000 de oameni. În prezent, în Germania trăiesc circa 370.000 de cetățeni români și bulgari.
