Tanczos Barna: "Personal, sunt adeptul soluţiilor digitale, care să ne ofere informaţii în timp real, să avem sisteme care fac diferenţa între activitatea legală şi cea ilegală şi sisteme care nu pun o presiune mare pe cel care trebuie să completeze documente, chiar şi digitale. Din dorinţa de a opri activitatea nelegală nu putem să punem o presiune insuportabilă pe cei care activează şi muncesc în mod legal. Din acest punct de vedere, SUMAL 2.0, în combinaţie cu Inspectorul Pădurii, este un bun exemplu. Poliţia spune deja că eficienţa controalelor a crescut incredibil, pentru că opresc maşinile care sunt anunţate prin 112 şi care, în prealabil, au fost verificate prin Inspectorul Pădurii. Cred că, în momentul de faţă, nu îşi mai permite nimeni să facă defrişări ilegale. Defrişarea, în accepţiunea publicului larg, înseamnă o tăiere la ras pe un versant, unde a dispărut pădurea. Nu cred că, în 2021, cineva mai riscă o asemenea faptă penală, pentru că va ajunge la puşcărie, cu siguranţă. Este din ce în ce mai rău ca aceste cantităţi uriaşe de masă lemnoasă din defrişări să intre în circuitul legal".
Conform Agerpres, la finele anului 2019, Comunitatea Forestierilor - Fordaq arăta, la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, că starea pădurilor din România este bună, iar conform Inventarului Forestier Naţional (IFN) se recoltează mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii. În acest sens, o analiză de specialitate întocmită de către aceeaşi organizaţie arăta că cifra de 38,6 milioane de metri cubi încadrată la categoria "volum dispărut" (drain wood) nu a fost explicată, diferenţa faţă de volumul comercial raportat de administraţiile silvice fiind asimilată automat, în mod greşit, tăierilor ilegale.
