„Ele (extrădările din Marea Britanie către România - n.red.) se supun tratatelor bilaterale și de cooperare judiciare internaționale. Deci chiar dacă Marea Britanie nu ar mai aplica instrumentele europene, rămân în vigoare celelalte prevederi ale tratatelor de cooperare judiciară și nu cred că acest lucru va afecta procedurile", a declarat luni Cătălin Predoiu, la Palatul Parlamentului.
Întrebat de jurnaliști despre solicitările de extrădare a lui Alexander Adamescu și a lui Puiu Popoviciu, ministrul Justiției a spus că acestea rămân valabile și se judecă în continuare în Marea Britanie, chiar dacă acest stat a părăsit Uniunea Europeană.
Oamenii de afaceri Alexander Adamescu și Puiu Popoviciu se află în prezent în Marea Britanie.
Cătălin Predoiu a mai spus că justiția britanică judecă aceste cereri, iar „toate procedurile, nu numai în acele cazuri, ci și în alte cazuri, pe care Ministerul Justiției le-a realizat sunt la zi".
Puiu Popoviciu a fugit in Marea Britanie inainte de decizia definitivă de condamnare, iar procedura de extrădare dureaza de aproximativ doi ani. El se afla pe lista celor mai cautati romani.
În 3 august 2017, Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare în dosarul "Băneasa. Puiu Popoviciu a părăsit România înainte ca instanţa supremă să pronunțe sentinţa în acest dosar, fiind localizat în Marea Britanie, de unde autorităţile române încearcă să îl extrădeze.
Omul de afaceri a fost reţinut la Londra, de London Motropolitan Police, în 14 august 2017, însă a fost eliberat în schimbul unei cauţiuni de 200.000 de lire.
Potrivit DNA, în perioada 2000 - 2004, rectorul USAMV Bucureşti Ioan Niculae Alecu, cu sprijinul lui Puiu Popoviciu și în baza unui contract încheiat ilegal, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu.
Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, este şi el cercetat de DNA într-un dosar de corupţie, pe numele său fiind emis în anul 2016 un mandat european de arestare. În prezent, Alexander Adamescu se află în Marea Britanie.
Mandatul european de arestare pe numele acestuia a fost emis de Curtea de Apel București în 6 iunie 2016, fiind cercetat de DNA pentru două infracțiuni de dare de mită. În baza acestui mandat, a fost inițiată procedura de predare a acestuia.
Potrivit acuzațiilor aduse, el l-ar fi ajutat pe tatăl lui să mituiască mai mulţi judecători de la Tribunalul Bucureşti astfel încât companiile familiei să intre şi să fie menţinute în insolvenţă.
Alexander Adamescu a fost arestat în vara anului 2016, acuzat fiind de dare de mită, ulterior a fost însă eliberat pe cauțiune. A fost arestat din nou, după trei ani, în martie 2019, a fost capturat la Londra. El a fost arestat preventiv a doua oară, în cursul lunii martie 2019, după ce o instanță londoneză a constatat că acesta ar fi folosit acte false în timpul judecării procesului de extrădare. El a stat mai bine de jumătate de an într-o închisoare londoneză, după ce instanţa britanică a descoperit că a folosit pentru extrădare un document fals, atribuit Administraţiei Penitenciarelor din România, în care se reclamau condiţiile grele din închisorile româneşti.
Alexander Adamescu nu a avut succes nici cu plângerea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În aprilie 2019, CEDO i-a respins plângerea împotriva mandatului de arestare în lipsă emis de autoritățile române în martie 2016.
El s-a plâns la CEDO că mandatul de arestare in contumacie pentru dare de mită a fost emis într-o ”manieră discreționară”, fără să existe probe. Adamescu a susținut și că nu ar fi fost motive să se ceară arestarea lui după 2 ani de la deschiderea anchetei și că instanța nu ar fi luat în calcul să emită o măsură preventivă mai ușoară în privința lui.
Adamescu jr. s-a plâns și că nu a avut suficient timp la dispoziție să își pregătească apărarea în fața cererii DNA de arestare preventivă și că autoritățile române au comis abuzuri împotiva familiei sale cu scopul de a elimina companiile lor de pe piață.
În final, CEDO i-a respins însă ca inadminsibilă plângerea, în unanimitate.
