Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că Guvernul României va susține supremația dreptului UE, așa cum se reflectă în deciziile CJUE și cum se va reflecta și în actele normative adoptate de Executiv sau de Parlament.
Ministrul a precizat că principiul supremației dreptului European este consacrat de aproximativ 6 decenii.
„El consacră prevalența dreptului Uniunii asupra statelor membre, iar conform jurisprudenței constante a CJUE, acest principiu impune tuturor entităților statelor membre, indiferent că aparțin puterilor legislative, executive sau judecătorești să dea efect normelor Uniunii. Dreptul intern al statelor membre nu poate afecta efectul recunoscut al acestor diferite norme”, a precizat Cătălin Predoiu, în cadrul unei conferințe intitulată „CJUE-CCR un dialog necesar”, organizată de portalul juridice.ro.
Acesta a mai spus că din perspectiva CJUE, dreptul UE are prioritate față de Dreptul statelor naționale în integritatea sa, indiferent de natura juridică. Precizarea ministrului Justiției vine după ce CCR a respins decizia CJUE in decembrie 2021, prin care judecătorii naționali nu sunt obligați să aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene. CCR susține că efectele deciziei CJUE se pot produce numai dacă se va revizui Constituția din România.
„Principiul supremației nu a fost reglementat inițial prin tratate sau alte instrumente de drept ci a fost dezvoltat de CJUE pe cale jurisprudențială, în deceniile 6-7 ale secolului trecut. Tratatul de la Lisabona l-a consacrat în mod expres. Conform jurisprudenței constante a CJUE, principiul supremației reflectă natura autonomă a sistemului juridic al Uniunii, o componentă esențială constând în păstrarea caracterului obligatoriu al deciziilor CJUE. Aplicarea principiului în domeniul justiției a cunoscut o extindere progresivă, mai ales în ultimii ani. Constituția României asigură cadrul legal necesar în scopul respectării principiului supremației dreptului UE. Aceasta este și poziția Guvernului României, inclusiv a Ministerului Justiției”, a mai declarat Predoiu.
Cătălin Predoiu a spus și că , în viitor, Ministerul Justiției va păstra această conduită de a da expresie prinicpiului supremației și de a urma ceea ce CJUE a statuat în recentele decizii, în proiectele pe care Ministerul Justiției le va supune dezbaterii publice și aprobării guvernamentale, respectiv parlamentare.
Cătălin Predoiu a anunţat, pe 21 ianuarie, că a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Ministrul Justiției a explicat, într-o conferinţă de presă, că, după desfiinţarea SIIJ, competenţele acesteia vor fi preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu.
