"Pentru vârfurile de sarcină previzionate pentru iarna 2017-2018, Dispecerul Energetic Național a realizat balanța producție — consum în care a fost luat în considerare un scenariu plecând de la următoarele ipoteze: înregistrarea unei perioade de 7-10 zile geroase, cu temperaturi de minus 15 — 20 grade C); structura producției la vârful de seară fără aportul centralelor eoliene și fotovoltaice (limitări naturale sau dictate de protecții tehnologice), cu reduceri de putere, până la opriri, ale centralelor pe gaze naturale (presiuni mici în rețeaua de transport gaze naturale); la vârful de consum, valoarea medie maximă orară considerată este de 9.750 MW (identic cu cea înregistrată în ianuarie 2017. Valoarea maximă instantanee a fost de 9.991 MW)", se arată în textul Programului de iarnă, citat de Agerpres.
În ceea ce privește energia electrică, a fost analizată o perioadă de 6 luni, respectiv de la 1 octombrie 2017 la 31 martie 2018, pentru care Comisia Națională de Prognoză a prevăzut o creștere a consumului mediu cu 2,4%, iar Dispecerul Energetic Național a prevăzut o creștere a acestuia cu 1,2% față de realizările perioadei similare 2016 — 2017.
"Ținând cont de evoluția consumului de energie electrică din perioada 1 ianuarie — 1 septembrie a.c., de inexistența unor semnale privind apariția de noi agenți economici cu consum relevant de energie electrică, de scenariul DEN (Dispeceratul Energetic Național — n.r.) care ia în considerare o corecție a influenței temperaturilor medii lunare mai scăzute cu 1-2 grade C, estimarea de creștere medie a consumului luat în calcul pentru perioada 15 noiembrie 2017 — 15 martie 2018 este de 1,1% față de realizările perioadei similare aferente Programului de iarnă anterior", potrivit documentului.
