Cu toate acestea, resursele respective nu pot fi exploatate din cauza costurilor ridicate implicate în redeschiderea minelor și din cauza imposibilității prelucrării lor în țară. În prezent, România nu are capacitățile necesare pentru a prelucra nici măcar concentratul de cupru obținut din cariera Roșia Poieni din Munții Apuseni. De mai mulți ani, materia primă din care se extrage cupru este vândută în China.
În ciuda tutror acestor dificultăți, oficialii din Ministerul Economiei sunt de părere că ar fi util să se creeze o bază de date cu privire la metalele rare existente în România și la zonele în care acestea ar putea fi exploatate. Aceste acțiuni sunt cu atât mai importante în contextul invaziei Rusiei în Ucraina și al embargoului impus de Uniunea Europeană asupra resurselor importate din țara lui Putin.
„Realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei U.E. și care altfel, ar trebui procurate din alte surse”, se arată în strategia Guvernului, citată de Adevărul.
Munții Apuseni reprezintă una dintre zonele în care sunt prezente astfel de metale rare. De exemplu, la Baia de Arieș (Alba), există bismut într-o cantitate de 2.000 de grame pe tonă. Acesta se regăsește sub formă de sulfuri sau sulfosăruri, dar și ca oxid sau bismut activ. Alte posibile surse de bismut ar putea fi exploatate la Baia Sprie, Brusturi, Nistru, Rodna, Băiuț și Valea Blaznei.
Bismutul este un metal alb-cenușiu, moale și sfărâmicios, cu reflexe roșiatice, utilizat în industrie pentru obținerea aliajelor cu temperatură de topire scăzută. Sărurile de bismut sunt utilizate în medicină și cosmetică, iar aliajele de bismut sunt tot mai populare ca alternative la cele de plumb.
Un metal rar vânat la nivel internațional este germaniul. Germaniul poate fi găsit în toate cele trei zone miniere din Apuseni: Baia de Arieș - 12 grame/tonă, Zlatna - 33 grame/tonă, Bucium - 12 grame/tonă, Barza - 13 grame pe tonă și Roșia Montană - 16 grame/tonă. Germaniul metalic este folosit ca semiconductor în tranzistori și alte dispozitive electronice. Utilizările curente ale germaniului includ integrarea sa în sistemele de fibră optică și celulele solare. Compușii germanici sunt de asemenea utilizați ca catalizatori, precum și materiale pentru nanofire.
În alte zone ale țării se găsește Staniu (Tarnița, Bocșa, Valea Morii - Barza și Nistru), Beriliu (Teregova - Caraș-Severin), Litiu (Munții Lotrului), Vanadiu (Munții Pădurea Craiului), Cobalt (Bălan, Fundu Moldovei, Bocșa, Moldova Nouă), Galiu (Bălan, Rodna, Săcărâmb), Magneziu (Budureasa - Bihor) și „pământuri rare” (Glogoca, Grădiștea de Munte, Ogaba, Clejnești etc).
Aceste metale rare sunt utilizate în diferite industrii cum ar fi cele aerospațiale, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, în tehnologia semiconductorilor, a automaticii și electronicii, industria siderurgică și metalurgică, în industria aliajelor, a materialelor refractare și a polimerilor. Principalii beneficiari sunt marile companii occidentale care activează în domeniile menționate.
