De cealalta parte, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) arata ca, in fiecare an s-au dat astfel de derogari pentru protejarea cetatenilor si gospodariilor de carnivorele mari, singura noutate fiind ca, in acest an, proiectul este supus dezbaterii publice inainte de adoptare.
Reprezentantii organizatiei WWF, care deruleaza proiecte pentru conservarea naturii, atrag atentia ca vanatoarea a fost singura alternativa de control a conflictului dintre om si animalele salbatice gasita de oficialii MMAP, daca ordinul ministerial aflat in dezbatere publica pana vineri, 30 septembrie, va fi adoptat.
"Autoritatile nu propun nicio alternativa la vanatoare, cum ar fi implementarea de masuri de prevenire a conflictelor cu animalele salbatice, caini la stana, garduri electrice, repelente etc. Nici macar sistemul de compensatii, existent in acest moment, nu functioneaza eficient", sustine organizatia ecologista.
Este vorba despre proiect de ordin al ministrului Mediului, Apelor si Padurilor publicat pe site-ul institutiei si supus dezbaterii publice. Acest ordin va permite o derogare pentru vanatoarea a 552 exemplare de urs, 657 exemplare de lup si 482 exemplare de pisica salbatica.
Proiectul de act normativ este supus procedurii dezbaterii publice pana vineri, 30 septembrie.
De cealalta parte, Ministerul Mediului arata ca aceste derogari sunt in conformitate cu directivele europene si vin sa echilibreze ecosistemele prin controlul carnivorelor mari care creaza vulnerabilitati pentru siguranta cetatenilor.
"Ceea ce este cu totul nou in acest an, este faptul ca pentru prima data Ministerul Mediului a pus in consultare publica un astfel de ordin, in spiritul transparentei ca forma de a guverna", sustin reprezentantii MMAP.
Anul trecut s-a aprobat derogarea pentru 540 de exemplarele de urs, pentru 598 de exemplare de lup si 496 de exemplare de pisica salbatica. In anul 2014 s-au aprobat derogari pentru 550 de ursi, 520 de lupi si 440 de pisici salbatice, mai arata MMAP.
"Aceasta dezbatere este si un prilej de identificare a posibilelor alternative acceptabile precum dezvoltarea de programe prin AFM pentru sustinerea comunitatilor vulnerabile la carnivore mari (finantarea gardurilor electrice), dezvoltarea unor baze genetice care sa furnizeze informatii mult mai precise", le transmit reprezentantii MMAP organizatiilor ecologiste.