Potrivit unui comunicat al MJ, în ceea ce privește accesul la muncă al persoanelor private de libertate, măsurile identificate se axează, în principal, pe un drept efectiv la muncă pentru a facilita reintegrarea socială post-detenție.
Acest lucru presupune ca atât managementul la nivel de penitenciar, cât și la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor să aibă o acțiune proactivă pentru a identifica opțiuni de muncă și beneficiari ai forței de muncă din penitenciar.
ORA 21 - REALITATEA ROMÂNEASCĂ - ediţie specială despre condiţiile inumane de detenţie din România
Printre măsurile identificate în ceea ce privește accesul la servicii medicale de calitate se numără: ocuparea posturilor vacante și elaborarea unei strategii de menținere a personalului medical în sistemul penitenciar; igienizarea urgentă și constantă a tuturor spațiilor de deținere de către fiecare unitate penitenciară în parte; asigurarea de servicii stomatologice pentru fiecare regiune.
De asemenea, măsurile privind reintegrarea socială a deținuților vizează: crearea unor condiții prietenoase pentru desfășurarea de activități în familie; campanii de conștientizare care au drept scop eliminarea stigmei existente referitoare la persoanele private de libertate aflate într-un penitenciar; organizarea unei burse de locuri de muncă, în interiorul sau exteriorul unității penitenciare, scrie agerpres.ro.
"Planul de Acțiune Sectorial pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Detenție" a fost adoptat ca urmare a discuțiilor purtate în cadrul evenimentului ce a avut loc la inițiativa ministrului Justiției, Raluca Prună, în data de 3 iunie 2016 — "Condițiile de detenție din România: provocări, bune practici și perspective".
Acest plan este în linie cu "Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2015 — 2020", capitolul III, punctul 3. Direcții de acțiune, obiective strategice și obiective specifice, măsura generală A. 4."Îmbunătățirea condițiilor de detenție și creșterea șanselor de reintegrare socială a persoanelor private de libertate".
