Potrivit MFP, riscul de refinanțare, identificat că principal risc asociat portofoliului de datorie publică guvernamentală, a scăzut semnificativ, maturitatea medie rămasă a titlurilor de stat emise pe piață internă crescând de la 2,4 ani la sfârșitul anului 2013 la 2,8 ani la sfârșitul lunii iunie 2014.
În același timp, maturitatea medie rămasă a portofoliului de euroobligațiuni a crescut în perioada analizat de la nivelul de 6,2 ani la sfârșitul anului 2013 la 7,2 ani la sfârșitul lunii iunie 2014. Totodată, la nivelul întregului portofoliu de datorie publică guvernamentală, maturitatea medie rămasă a crescut de la 3,9 ani la sfârșitul anului 2012 la 4,9 ani la sfârșitul lunii mai 2014.
'Toate aceste evoluții au redus necesarul de finanțare brută aferent anului 2014, determinat de nivelul deficitului bugetar și volumul refinanțării datoriei publice, acesta situându-se pentru prima dată sub 10% din PIB (9,5% din PIB), după criza economică și financiară declanșată în anul 2008', se spune în raport.
La 31 mai 2014, gradul de îndatorare publică brut a fost de 40,8% din PIB, din care 38,6% a reprezentat datoria publică guvernamentală și 2,2% datoria publică locală. Creșterea de datorie publică guvernamentală directă a fost determinată de angajarea de datorie pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice guvernamentale, dar și pentru consolidarea rezervei financiare în valută la dispoziția Trezoreriei Statului.
'Dacă se are în vedere rezervă financiară în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, nivelul datoriei publice guvernamentale nete a fost de 34,2% din PIB, la sfârșitul lunii mai 2014, comparativ cu 36,2% din PIB la sfârșitul anului 2013', menționează documentul MFP.
Execuția pe primul semestru al acestui an arată că se continuă procesul de consolidare fiscală și încadrarea în parametrii stabiliți cu partenerii externi (CE, FMI, BM), creând premisele atingerii țintei de deficit pe ansamblul anului în curs, asigurându-se, în continuare, resursele necesare pentru absorbția fondurilor europene asumate pentru acest an, precum și pentru investițiile în derulare ale căror termene de plată sunt în funcție de stadiul de implementare, arată MFP.
În prima jumătate a anului 2014, România a înregistrat un deficit bugetar de 0,5% din PIB, cel mai mic deficit bugetar înregistrat la sfârșitul primului semestru de la integrarea României în Uniunea Europeană. Excedentul primar a fost de 0,4% din PIB pe primele șase luni ale anului 2014.
Fără plata arieratelor din 2013 de aproximativ 2,8 miliarde lei, cheltuielile de investiții din primele șase luni ale anului 2014 sunt în creștere față de perioada similară a anului trecut, mai menționează MFP.