Preşedintele Academiei Române a spus că "în mod oficial şi diplomatic" se vorbeşte despre statul Republica Moldova şi poporul moldovean, dar "adevărul a ieşit la iveală inclusiv din punct de vedere oficial şi diplomatic şi limba, tot oficială a celor două ţări, se cheamă limba română".
"În adâncul nostru ştim că nu suntem două popoare distincte, ci două ramuri ale aceluiaşi popor silite de istorie să meargă pe căi paralele şi câteodată diferite. Dar aceste căi, am impresia, se apropie tot mai mult. Dacă am fi fost popoare distincte n-ar fi ajuns un mare om, cu obârşia pe Cogâlnic, să fie prim-ministru al României şi nici preşedinte al Academiei Române, şi nici moldoveanul de la Botoşani, acela care a copilărit pe dealurile şi pădurile din Ipoteşti, n-ar fi scris că România este ţara lui de glorii, ţara de dor. Aceştia doi, ca şi cronicarii secolului al XVII-lea, ca şi Dimitrie Cantemir, Creangă, Sadoveanu, ca Vieru, s-au simţit mereu parte a poporului român şi s-au scăldat mereu în apa purificatoare numită limba română. Astăzi suntem despărţiţi de râul Prut, dar să nu uităm că şi Milcovul a despărţit secole la rând ramura munteană de cea moldoveană a românilor şi că zăgazurile s-au frânt până la urmă", a declarat Ioan-Aurel Pop.
Preşedintele Academiei Române a afirmat că felul nostru de raportare la lume prin limbă "ne-a păstrat vii ca popor".
"Nu poţi fi român dacă nu vorbeşti româneşte, dar poţi vorbi, scrie şi citi frumos româneşte fără să fii român. Limba rămâne viaţa noastră, ca popor şi nu există popor pe lumea asta care să nu-şi preţuiască, îngrijească şi conserve limba, iar marile limbi au toate o formă îngrijită şi normată, numită limba literară", a spus Ioan-Aurel Pop.
El a amintit că în prezent este mai uşor decât în trecut să te "cufunzi" în altă limbă, pe care o numeşti "limbă de comunicare".
"Evident, aceste limbi noi pe care le vorbesc românii risipiţi prin lume nu vor fi niciodată ca limba aceea care vine de la mamă, şi de la bunei - cum se zice dincolo de Prut - de la moşi şi de la strămoşi. Noi, care încă locului ne ţinem, ne-am cultivat limba, am normat-o, i-am stabilit o gramatică şi am scos-o în lume, pentru că sarcina principală a Academiei Române, de la înfiinţare, a fost normarea şi protejarea limbii române", a mai spus preşedintele Academiei Române.
Acesta a amintit şi de faptul că lingviştii români de la Academie au creat, "în mai bine de un secol", Dicţionarul tezaur al limbii române. "E un monument menit să învingă timpul, publicat în zeci de volume cu aproape 200.000 de cuvinte, comentate şi definite după regulile ştiinţei", a precizat preşedintele Academiei Române.
El a amintit şi de graiurile şi dialectele româneşti, precizând că "fac bogăţia şi frumuseţea unei limbi şi din graiuri şi dialecte se hrăneşte, cel puţin de la Diaconul Coresi încoace, limba literară".
"Mie îmi place să spun că cea mai importantă creaţie spirituală a poporului român este limba română. Calde felicitări tuturor românilor de Ziua Limbi Române şi mult spor în păstrarea, cultivarea, apărarea şi onorarea limbii române", a spus, în încheierea cuvântului său, Ioan-Aurel Pop.
Ion Tighineanu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a amintit Ziua Limbii Române este sărbătorită într-o "şedinţă festivă deosebită organizată de două academii surori".
"Întrunirea de astăzi, 31 august 2023, este profund simbolică şi emblematică. Ca urmare a planului de acţiuni aprobat la 4 aprilie curent, în şedinţa prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi biroului prezidiului Academiei Române, s-a decis organizarea de comun acord a mai multor activităţi, însă, în opinia mea, cea mai importantă şi de succes realizare este şedinţa festivă comună a Academiei Române şi a Academiei de Ştiinţe a Moldovei dedicată sărbătorii naţionale Limba română, precum şi deschiderii Congresului Mondial al Eminescologilor, ajuns la cea de-a XII-a ediţie", a spus Ion Tighineanu.
El a mai spus, citându-l pe Vasile Alecsandri, că "limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită de a fi păstrat cu sfinţenie de generaţiile care-l primesc".
Ziua Limbii Române este sărbătorită simultan în Aula Academiei Române din Bucureşti şi în Sala Azurie de la Chişinău.
Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în fiecare an la data de 31 august, ca urmare a unei iniţiative legislative aprobate de Parlament prin Legea nr. 53/2013.
Ziua Limbii Române a fost stabilită la aceeaşi dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele "Limba Noastră", pentru a transmite, astfel, mesajul că limba română este o limba vorbită nu numai între graniţele ţării, ci şi dincolo de frontiere.
La data de 31 august 1989, Parlamentul de la Chişinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica Moldova la limba română şi la grafia latină.
