"România nu este o ţară neutră, ci faţă de care am sentimente profunde. Poporul român s-a integrat într-o stare de complictate europenaă ca şi cum ar fi un stat fondator. România este un furnizor de stabilitate şi nu consumator de stabilitate. (...) România s-a clasat printre primii europeni şi aş lua un exemplu. România a avut prima iniţiativă de a lansa un Parchet anticorupţie-DNA, alţii nu au avut curajul. România, printre primii care au spus <> instalării unui brevet european. Alţii nu", a spus Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, în Parlamentul European.
Acesta a transmis şi un mesaj Guvernului de la Bucureşti, spunând că lipsa unui acord pe statul de drept ar putea afecta aderarea ţării la Spaţiul Schengen.
"15 iulie 2014. De atunci pledez ca România să devină parte din Spaţiul Schengen şi îmi doream să obţinem asta înainte de finalul mandatului acestei comisii. Doresc să atrag atenţia către Guvern şi Parlament, nu trebuie pus în pericol acest lucru prin luare de distanţă faţă de principiile statului de drept şi dorinţa mea e înainte de preşedinţia Consiliului UE a României să se ajungă la un consens naţional pe lupta împotriva corupţiei. Altfel, Comisiei îi va fi greu să adopte în acord recomandările specifice în ceea ce priveşte spaţiul Schengen", a mai spus preşedintele CE.
Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, a exprimat preocupare, la începutul lunii, într-un alt plen al Parlamentului European, în legătură cu reformarea legilor justiţiei în România.
