Mircea Savu a explicat că înainte de toate, în România un program de prevenție presupune educarea pacienților și a subliniat că spre exemplu, programul de prevenție a cancerului uterin derulat de MS nu are stabilite etape clare, cum ar fi cine face recoltarea, cine interpreteaza rezultatele, ce se întampla cu rezultatele neclare și unde indrumăm persoanele cu leziuni suspecte.
Deficiențele din prevenția colului uterin: unde sunt îndrumați pacienții suspecți?
”Cred că, inainte de toate, în conditii romanesti, preventie inseamna educatie; pe de alta parte, nu exista program de preventie valabila in toate localizarile neoplazice, pentru ca avem de-a face cu un mozaic de boli, cu cauze si manifestari clinice diverse;exista un program de screening citologic pentru cancerul colului uterin, cu care MS se straduie de ani si la care inca nu s-au stabilit lucruri esentiale - cine pune la dispoziite catagrafia populatiei, cine face recoltarea, cine interpreteaza rezultatele, ce se intampla cu rezultatele neclare, unde indrumam parsoanele cu leziuni suspecte, etc”, a afirmat acesta.
O altă piedică: Medicii de familie se opun programelor naționale de sănătate
Medicul a mai arătat că prevenția întâmpină dificultăți și din cauza medicilor de familie care prin lege sunt obligati sa participe la programele nationale de sanatate, dar practic se opun sistematic acestei initiative, dar și din cauza eșecurilor medicinei private în patologia colului uterin.
”Lucrurile sunt complicate in plus de rezistenta medicilor de familie, care prin lege sunt obligati sa participe la programele nationale de sanatate, dar practic se opun sistematic acestei initiative si de mitul medicinei private, grevat de esecuri flagrante in ceea ce priveste patologia colului uterin; in consecinta, avem in continuare cea mai mare mortalitate din Europa prin cancer al colului uterin si ne confruntam in continuare cu situatii incredibile pentru o tara civilizata”.
Program general de prevenție în cancer: fonduri pentru persoanele defavorizate, centre de screening
Întrebat dacă este corect ca o persoană fără posibilități financiare din mediul rural să fie nevoită să își plătească tratamentul de cancer, după ce a refuzat în scris procedurile de prevenție, întrucât nu avea bani pentru a se deplasa în alt oraș pentru procedurile de screening, Savu a spus că programul ar trebui să aibă fonduri special prevăzute pentru cei defavorizați, fiind necesare structuri de screening care sa fie functionale local sau loco-regional:
”Cred ca raspunsul e simplu, trebuie sa avem intai de toate un program general de preventie in cancer, dupa care vom mai discuta; un program de depistare activa ("screening") nu trebuie sa deplaseze populatia tinta in centrele mari, ci sa creeze structuri de screening care sa fie functionale local sau loco-regional; de asemenea, cand vorbeam de finanatare, trebuie prevazute fonduri pentru persoanele defavorizate”.
Savu a mai adăugat că depistarea precoce creste sansele de reusita a tratamentului, dar pentru asta este nevoie de măsuri de educație generală a pacienților, în ce privește ideea de ”cancer, boală fatală”:
”De asemenea, sunt importante in primul rand masurile de educatie generala, care sa schimbe optica obisnuita despre cancer (ma refer la ideea "cancer, boala fatala, fara leac") cu ideea ca in multe situatii depistarea precoce creste sansele de reusita a tratamentului si sa promoveze un stil de viata sanatos, care, de fapt, tine tot de educatie si de resursele economice”.
Program dezbătut cu specialiști, nu pe genunchi. Implementarea, ani de zile.
În final, medicul a subliniat că pentru a decide ce pacienti oncologici sa contribuie financiar la tratament, trebuie, inainte de toate, sa dezbatem cu specialiști în domeniu, dar nu "pe genunchi":
”Concluzia ar fi ca pentru a decide ce pacienti oncologici sa contribuie financiar la tratament, trebuie, inainte de toate, sa dezbatem, dar nu "pe genunchi, ci cu specialistii in domeniu, cum ar trebui sa arate un program de preventie a cancerului in Romania, ceea ce este un demers foarte complicat, pe care il vad desfasurandu-se pe parcursul unui interval de timp de ani; din aceasta perspectiva, "program" inseamna populatie tinta, etape de desfasurare si finantare, structuri organizatorice, pregatirea personalului dedicat, indrumarea pentru investigatii suplimentare sau tratament, conform unor protocoale, a celor "suspecti".
Tratamentul pentru cancerul pulmonar în Belgia, co-plătit dacă nu renunți la fumat
Totodată, Mircea Savu a mai declarat că exista tari in CE - de exemplu, Belgia - in care pacientii cu cancer co-participa financiar la tratament daca, de exemplu, nu renunta la fumat in momentul diagnosticului unui cancer pulmonar:
”Trebuie sa va spun ca exista tari in CE - de exemplu, Belgia - in care pacientii cu cancer co-participa financiar la tratament daca, de exemplu, nu renunta la fumat in momentul diagnosticului unui cancer pulmonar; ar fi mult de discutat”, a încheiat oncologul.
