Raportul MCV 2019, critici dure pentru România. Comisia UE: Involuție față de anii precedenți

Tuesday, 22 October 2019, 15:53, Sursă: REALITATEA.NET

Raportul Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare pe Justiție adresează critici aspre României. Bulgaria este în schimb lăudată. 

Comisia Europeană a adoptat ultimul său raport privind evoluția situației din România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de această țară în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV).

Raportul MCV 2019 poate fi consultat și descărcat de AICI - limba română

Raportul poate fi consultat și descărcat de AICI - limba engleză

Raportul publicat marți face un bilanț al evoluției situației din luna noiembrie 2018 până în prezent.

În raport se constată că, în perioada care s-a scurs de la ultimul raport, Comisia a trebuit să își exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autoritățile române cu privire la evoluția situației în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră.

OFICIAL: Comisia UE anunță că Bulgaria a îndeplinit cerințele MCV-ului. Palmă pentru România

Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV.

Evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV.

Comisia a salutat faptul că, în iunie, guvernul român și-a exprimat dorința de a-și reconsidera abordarea. Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări și în dialogul cu sistemul judiciar. Comisia așteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât și de altă natură. Pentru a se realiza progrese în această direcție, vor trebui luate măsuri concrete legislative și administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport. Instituțiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să asigure eficacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru.

Secția specială, utilizată ca un instrument de presiune politică

Funcționarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică, se arată în raportul MCV, dat marți publicității.

De asemenea, susțin experții Comisiei Europene, au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa.

Un caz concret menționat este cel al fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi cărei i s-a deschis dosar penal când candida pentru șefia parchetului european.

„Un exemplu elocvent îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei procuroare-șef a DNA, care candida și pentru funcția de procuror european. Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcția respectivă a părut să indice intenția de a împiedica această candidatură, iar o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate”, se arată în raportul tehnic.

Un alt exemplu este cel al deciziei Secției speciale de a deschide un dosar penal fostului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deși secția nu avea competență. Ancheta îl viza și pe procurorul general de la acea dată, Augustin Lazăr.

„Secția specială a inițiat o anchetă penală împotriva mai multor membri ai Comisiei și ai personalului acesteia în urma unei plângeri din 30 ianuarie 2019 prin care aceștia erau acuzați de abuz în serviciu, comunicarea unor informații false și înființarea unui grup infracțional organizat în legătură cu întocmirea raportului MCV din noiembrie 2018. Ancheta respectivă îl viza și pe procurorul general în exercițiu. Comisia reamintește faptul că, în temeiul Protocolului privind privilegiile și imunitățile, atașat la tratate, membrii Comisiei și ai personalului acesteia beneficiază de imunitate juridică pentru actele îndeplinite în calitatea lor oficială, pe teritoriul oricărui stat membru. În pofida lipsei de competență a autorităților române în această privință, Secția specială a înregistrat cazul la 11 februarie și l-a închis abia la 27 martie, invocând lipsa de probe”, se arată în raportul MCV.

De asemenea, Comisia critică acțiunile Secției speciale care a inițiat anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și modificările bruște ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupție la nivel înalt.

„Numirile în funcțiile de conducere din Secția specială au stârnit, la rândul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din România au cerut desființarea Secției speciale”, se arată în raportul MCV.

Consiliul Superior al Magistraturii, aspru criticat

Consiliul Superior al Magistraturii este din nou aspru criticat în noul raport MCV, în care Comisia spune că, în continuare, instituția nu își îndeplinește rolul de a asigura un sistem de control și echilibru eficient, în măsură să apere independența instituțiilor judiciare asupra cărora se exercită presiuni. Comisia Europeană indică presiunile politicului asupra magistraților și instituțiilor judiciare.

CE a recomandat numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare. În raportul publicat marți, CE arată că CSM nu a numit o nouă echipă interimară de conducere, prin urmare, funcția de inspector-șef a fost în continuare ocupată interimar până în luna mai 2019, când Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit în funcție pe același inspector-șef, în ciuda controverselor.

Raport MCV 2019: Măsurile luate după decizia CCR privind completurile de 5 judecători au generat un climat de insecuritate accentuată

Capacitatea DNA a fost afectată de modificarea legilor justiției, de transferarea către Secția specială a unor cazuri de corupție, precum și de faptul că funcția de procuror-șef al DNA rămâne în continuare neocupată, caracterul temporar al numirilor interimare adaugând un element de incertitudine și vulnerabilitate. De asemenea, măsurile luate după decizia Curții Constituționale privind completurile de 5 judecători au generat un climat de insecuritate accentuată. Concluziile se regăsesc în Raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) dat publicității marți.

În raportul MCV publicat marți, Comisia Europeană arată că în perioada care a trecut de la raportul din noiembrie 2018, în pofida situației extrem de dificile, instituțiile judiciare implicate în combaterea corupției la nivel înalt au continuat să ancheteze suspiciunile de corupție și să sancționeze infracțiunile de corupție la nivel înalt.

Raportul da constatat că principalele instituții anticorupție, în special Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), sunt în mod recurent supuse presiunilor și că există o preocupare crescândă cu privire la capacitatea acestor instituții de a-și îndeplini în continuare misiunea, ceea ce ar avea un impact negativ asupra ireversibilității luptei împotriva corupției. Deși bilanțul realizărilor în materie este în continuare pozitiv, există semne că presiunea continuă la care sunt supuse aceste instituții a avut un impact nefavorabil, arată CE.

Conform raportului MCV, legile modificate ale justiției au prevăzut modificarea bruscă a cerințelor în materie de vechime în funcție, care s-a reflectat negativ asupra capacității DNA de a-și desfășura activitatea. Gestionarea eficace a cazurilor de corupție la nivel înalt a fost, de asemenea, afectată negativ de faptul că responsabilitatea pentru numeroase cauze a fost transferată Secției speciale, care este competentă să ancheteze nu numai infracțiunile comise de magistrați, ci și infracțiunile conexe comise de alte persoane, se mai menționează în Raportul MCV.

Adaugă părerea ta
Alte articole din: POLITICĂ