Circa 250.000 de oameni au cerut azil în ţările nordice anul trecut, majoritatea în Suedia, ceea ce pus sub mari presiuni toleranţa, dar şi bugetele din aceste state.
Anul acesta, regulile mai dure şi eforturile Uniunii Europene de a face graniţele sale externe mai puţin poroase au dus la o reducere a numărului cererilor de azil.
Dar Danemarca, ţară care a luat deja o poziţie mai dură faţă de imigranţi în ultimii ani, inclusive prin aşa-numita "lege a bijuteriilor", care permite Poliţiei să confişte obiectele de valoare ale refugiaţilor, şi Suedia vor să meargă mai departe.
Marţi, Danemarca a anunţat că va introduce o lege care îi va permite Poliţiei să respingă solicitanţii de azil la graniţe în perioade de criză.
"Începem să ţinem sub control fluxul de refugiaţi. Dar nu ne putem relaxa", a explicat ministrul pentru Imigraţie, Integrare şi Locuinţe într-un raport. "Presiunea asupra Europei şi Danemarcei s-ar putea intensifica din nou", a adăugat el.
Propunerea trebuie aprobată de Parlament, unde Partidul Liberal, aflat la guvernare, deţine numai 34 din totalul de 179 de mandate.
În Danemarca, numărul cererilor de azil a scăzut la 5.305 în primele şapte luni ale acestui an, faţă de 21.300 în 2015.
La rândul său, Guvernul de centru-stânga al Suediei a anunţat marţi că ar putea reduce fondurile destinate autorităţilor locale pentru a găzdui solicitanţii de azil minori care ajung în ţară fără părinţi.
"Anul trecut, Suedia a preluat 40% din toţi minorii neînsoţiţi care au intrat în UE (...). Aceasta este o alocare nesustenabilă", a subliniat ministrul pentru Integrare, Ylva Johansson.
Noile reguli, care reduc fondurile la 1.350 de coroane pe zi vor fi introduse la mijlocul anului viitor şi îi vor permite ţării să economisească circa şapte miliarde de coroane suedeze (820 de milioane de dolari) pe an, începând din 2018, potrivit Guvernului.
Anterior, Suedia a introdus controale la frontiere, a înăsprit procedurile de reîntregire a familiei şi a introdus permise temporare de rezidenţă.
