Masă caldă sau pachetul alimentar, în valoare de maximum şapte lei pe zi pentru fiecare copil, ar fi trebuit să înlocuiască programul "Cornul şi laptele", de care unii directori de şcoli susţin că elevii s-au cam săturat.
Însă anunţul a creat confuzie în rândul directorilor de şcoli, care au rămas cu impresia că Guvernul a venit doar cu ideea, nu şi cu măsuri concrete de aplicare, greul fiind lăsat pe seama unităţilor şcolare.
În mod ideal, inspectoratele şcolare din ţară ar fi trebuit să selecteze câteva unităţi de învăţământ din regiunea lor, după discuţii cu conducerile acestora, iar apoi să propună Guvernului includerea lor în proiectul pilot, care ar fi trebuit demarat la începutul anului şcolar, însă până acum nici nu a fost aprobat de Executiv.
Şcolile au aflat de pe edu.ro că sunt incluse în proiect
În realitate, conducerile unor şcoli spun că au aflat de pe site-ul Ministerului Educaţiei că sunt incluse în program şi inspectoratele nu le-au dat niciun detaliu.
Tot din neştiinţă, unii directori de şcoli au spus că proiectul este imposibil de aplicat la ei, pentru că nu au săli de mese sau personal suficient. Asta în contextul în care există şi varianta unui pachet alimentar, însă lucrurile au rămas neclare din cauza că şcolile nu au primit explicaţii de la minister sau inspectorate.
"Îmi trebuie personal în plus, buget pentru costul mâncării, că nu am eu să le dau din buzunar, îmi trebuie veselă, extinderea sălii de mese", a declarat cu câteva zile înainte de începerea anului şcolar Cornel Petroman, directorul Liceului Pedagogic "Carmen Sylva" din Timişoara, inclus în program.
"Nu ştiu cum văd cei din Guvern realizarea practică a programului. Proiectul a fost publicat în presă şi atât, noi nu avem nicio reglementare, nu avem buget, cum să se aplice?", a continuat acesta.
Şcolile nu ai săli de mese
Nici Şcoală Gimnazială nr. 7 din Buzău nu dispune de o sala de mese, astfel că directorul unităţii de învăţământ spunea că speră că elevii să primească mai degrabă un sandviş decât o masă caldă.
La rândul sau, directorul Şcolii Bogdanita din Vaslui, Maricica Mărgărint, a arătat că a aflat de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui şi din presă că unitatea a fost cuprinsă în proiect, fără consultări în prealabil.
Programul pilot a prins nepregătită şi Şcoală Gimnazială "Ilarion Felea" din Arad, unde învaţă 450 de copii, mulţi din familii defavorizate. Nici aici nu există spaţii de servit masă, iar conducerea nu ştie nimic despre modul de aplicare a programului şi cine va asigura mâncarea.
Directorul Sofia Mladin a aflat de pe site-ul Ministerului Educaţiei că şcoală să a fost inclusă în program, dar nu a primit de nicăieri alte informaţii despre modul de aplicare, deşi a consultat şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad.
Ce spune Ministerul Educaţiei
Rreprezentanţi Ministerului Educaţiei au spus că tocmai de aceea se numeşte program pilot, pentru că este o fază care tatonează terenul, pentru a se ajunge la cea mai bună variantă.
"Dacă privim cu atenţie la denumire, vom remarca faptul că există două variante luate în calcul: pachet alimentar sau masă caldă.
Pilotarea acestui proiect va contura, la final, o opţiune între cele două variante, fiindcă obiectivul major îl reprezintă realizarea unui studiu de impact pe tema motivării pentru învăţare şi a creşterii eficienţei efortului intelectual la vârste şcolare diferite şi în contexte de învăţare diferite printr-o alimentaţie echilibrată", se arată într-un răspuns al ministrului la solicitarea Ziare.com.
Biroul de presă al ministerului a mai precizat că, "în principiu, masa caldă se va putea servi doar în spaţii/unităţi care dispun de mijloacele necesare preparării mesei calde", în timp ce pachetele alimentare vor fi oferite acolo unde nu există cantine.
"În aceste cazuri, autorităţile publice locale vor putea contracta servicii de catering sau pachete alimentare, însă toate aceste detalii vor fi incluse în normele metodologice, care vor fi elaborate după aprobarea OUG.
În aceste norme vor fi cuprinse toate precizările referitoare la aspectele tehnice care au generat îngrijorare în rândul unor directori de unităţi de învăţământ dintre cele selectate. Ministerul Educaţiei mizează pe sprijinul lor, prin urmare vor avea la dispoziţie toate detaliile privind rolul şcolilor în procesul de pilotare", se menţionează în răspunsul instituţiei.
În concluzie, Ministerul Educaţiei susţine că scopul proiectului-pilot este identificarea punctelor tari şi punctelor slabe, "respectiv colectarea unor date reale, relevente, astfel încât la final, pe baza rezultatelor obţinute, Guvernul să decidă asupra oportunităţii extinderii acestui program la nivel naţional, respectiv a modalităţii de implementare".
Sursa: ziare.com