Există relatări despre teleportări stranii, toate fiind legate de căutătorii de comori. Multe dintre legendele strânse de oamenii din această zonă a Buzăului se referă la comorile fabuloase ascunse prin munții din regiune, scrie efemeride.ro.
Nicolae Densusianu alocă mai multe capitole din "Dacia preistorică" acestor comori zeiești constituite în tezaure sacre, pentru capturarea cărora regii vechimii organizau expediții după expediții. În Ţara Luanei se afla lâna de aur, după care au fost trimiși argonauții. După tradiție, "lâna" aparținea unui "berbece de aur care zbura prin aer, peste pământ şi mare“, dăruit de zeul Soarelui unui rege.
Legat de disparițiile de persoane, există referiri în povestirile bătrânilor despre oameni care au găsit tezaure sacre şi au fost azvârliți din locurile unde au fost descoperite aceste comori, de către "spirite".
Experimentele extrasenzoriale efectuate în zonă în anii ’80 au inclus şi unul mai puţin obișnuit. Unul dintre subiecții umani, un medium cu aptitudini deosebite, s-a oferit să verifice cu ochii minţii ce se întâmplă cu acele „aspirări“ în ceaţa albastră, fiind dus într-un loc unde aparatele indicau o turbulenţă energetică.
El trebuia doar să intre în stare de transă şi să comunice, pe cale telepatică, ce se întâmplă. Spre stupefacția celor prezenți, subiectul a dispărut pur şi simplu din faţa lor. Fiind un experiment militar, panica a fost maximă, mai ales pentru faptul că trebuia să se asigure protecția participanților la experimente.
Se temeau că omul a dispărut complet, ca brăilenii, dar el a fost descoperit după aproape o oră, căzut la pământ, incapabil sa vorbească, la câteva sute de metri de locul din care dispăruse şi unde îl mai căutaseră cu câteva minute înainte de a fi găsit. Când şi-a revenit, primele cuvinte au fost: "Am venit de Dincolo“.
Ceea ce a povestit pare fantastic. A fost aspirat într-un tunel turbionar, gri, la capătul căruia se afla o lumina strălucitoare. „Clasic“, s-ar putea spune. Așa se „vede“ şi din starea de comă. Însă este pentru prima dată când cineva explica aceasta lumină strălucitoare.
"Este vorba de o radiație luminoasă pe care o apreciez având 300.000 de grade Kelvin". Ar fi fost suficient atât să-i tulbure pe participanții la experiment. Însă subiectul mai avea şi alte „amintiri“.
Subiectul a apreciat trecerea lui prin lumea de dincolo la o fracțiune de secundă şi nu i-a venit să creadă că dispăruse aproape o oră.
Citeşte mai mult pe efemeride.ro.
