Edilii din Petroşani au decis să-i acorde tiltul de "Cetăţean de Onoare" lui Ernest Ulrich, cel care a trecut prin chinuri cumplite pentru singura “vină” de a fi fost etnic german, scrie zhd.ro.
Coşmarul lui Ernest Ulrich a început în ianuarie 1945 când, împreună cu tatăl său, a fost ridicat de acasă şi deportat în lagar Siberia, în lagărele de muncă. Flămânzi, doar cu hainele de pe ei, etnicii germani au fost înghesuiţi în vagoane pentru animale şi duşi în Siberia. Au ajuns în lagărul nr. 1031 Dzerjinsk, Regiunea Dombas.
Pentru ei au fost pregătite barăci insalubre, friguroase, şi trimişi la lucru în mină, unde trebuiau să facă cele mai grele munci aproape morţi de foame. Aveau foarte puţină apă, iar hrana era la limita subzistenţei. Timp de un an au primit câte un castravete murat, ciorbe de gogonele, de castraveţi şi de varză murată, 300 grame de pâine neagră pe zi.
Regimul inuman l-a îmbolnăvit ireversibil pe tatăl lui Ernest Ulrich, care în noiembrie a fost repatriat. Avea doar 26 de kilograme şi nimeni nu-i mai dădea şanse de supravieţuire. Iar pentru ruşi, era inutil, aşa că a fost trimis acasă, bolnav grav de dizenterie şi într-o avansată stare de anemie. Fără tratament era condamnat să se stingă, dar soţia lui a luptat până în ultima clipă. L-a hrănit cu biberonul cât timp a fost imobilizat la pat şi, după o lungă perioadă, bărbatul a început să meargă. Bolile căpătate în lagăr i-au adus, însă, sfârşitul înainte de împlinirea vârstei de 56 de ani.
Ernest Ulrich a rămas, însă, mai departe în lagăr, unde şi-a văzut colegii stingându-se unul după altul. Aproape 500 de etnici germani din Valea Jiului au rămas pentru totdeauna în Siberia, răpuşi de mizerie, boli şi înfometare.
Citeşte mai mult pe zhd.ro.
