Tucă: Făcea suficient zgomot în direcția celor care să-l fi arestat, să fie condamnat, să fie așa, încât nici nu mai conta.. La un moment dat mi se părea că suntem penibili că vorbim despre, eu i-am zis statul mafiot, am scris de ani de zile în Jurnalul Național și de aia au vrut Băsescu și Udrea să-mi închidă Tavernă Sârbului și mă chema partenerul meu pe la 3 dimineața să nu mai scriu în Jurnalul că ne închid afacerea. Și m-am întâlnit după cu asta care a fost șef la ANAF.. Blejnar din pușcărie zice: Dl Tucă, n-am avut nicio treaba eu, am executat un ordin. Zic: Stați liniștit, n-am nimic cu dumneavoastră. Știu exact ce s a întâmplat atunci.
Cristache: Tu prieten cu Băsescu fiind.
Tucă: Am fost prieten până când a devenit președinte, după s-a terminat prietenia. Dar așa se întâmplă cu politicienii.
Cristache: Dar a fost un moment care a finalizat-o sau a fost așa o….
Tucă: Da, a fost un moment care a finalizat-o, moment în care eu am l-am adus pe Liviu Turcu în România, și el m-a sunat… și el m-a sunat, m-a rugat să-l chem pentru că am făcut interviu cu Oana Stancu în 2004 imediat după ce luase mandatul său la încep de 2005. Am făcut un interviu, foarte foarte bun, excepțional, l-am publicat în Jurnalul, îmi aduc aminte că Oana se pregătise 3 zile și 3 nopți, îl întreba orice, nu conta că era președinte. Și te rog eu, caută acest interviu. O să găseșți nenumărate lucruri excepționale pe care le spunea la începutul mandatului. Și în timp ce eram acolo, am terminat și mai stăteam de vorba, și sună telefonul, mă sună Liviu Turcu, voia să fac emisiune cu el și zice: da mi-l și mie la telefon. Și vorbește cu el: haideți încoace, da, trebuie să scăpăm de securitsti, să-I dăm în gât… M-am dus cu Liviu Turcu la Cotroceni. De fiecare dată când mă duceam acolo eram primit cu ușile deschise. Alea câteva luni, am făcut și interviu pentru televiziune, în afară de ăla scris. Am dat din el acum. În care zicea: domne nu se poate, dacă ai colaborat cu securitatea… au tot dat ăștia a fost viral…
Și eram primit pe acolo ușile la perete, dintr-o dată dl Tucă rămâneți aici. Păi am venit cu dl Turcu… păi vine doar dumnealui dvs rămâneți…. Turcu a venit alb, verde, îi căzuse fața. I-a zis: ce credeai mă nenorocitule securitst că te-au trimis aia de la CIA că să dau eu ăștia rețeaua… Ce CIA fratele meu că eu îi plătisem avionul lui Liviu Turcu. Pe mină mă sunase Băsescu imediat atunci să-mi zică: ce credeai că nu știu că era rudă cu maică-ta? Numele de față a lu mama - Turcu. Nicio legătură cu Liviu Turcu. Băi, securișți din aia jegoși care îi bagasera lui Băsescu tot felul de chestii în cap. Că ăla săracu… salutări Liviu pe calea asta, chiar o să fac o emisiune cu el, a plecat, am făcut o emisiune nu mai știam nu știu ce.. N-are rost să o dau, că mi-e prieten, dar era un consilier pe care nu l-a dat pe lista că i-a dat pe toți securiștii. Mai puțin pe ăla că știa că mergem la Cotroceni și nu l-a dat, a zis hai că-l dăm altă dată. Care colaborase cu securitatea și era consilierul lui la Cotroceni. Păi crimă din precupeții vechi, fac o paranteză. Cu Dan Diaconescu mergeam pe stradă, ne-a trimis iar Horia Alexandrescu, sună cineva duce ți-vă că… am dat pe stradă mort împușcat în cap. Mi s-a făcut rău instantaneu. Am simțit rece pe spinare. Acum am avut același sentiment, de asta am făcut paranteza. Mă sună Băsescu: băi Tucă, vrei să ți-l arestez pe Liviu Turcu în drum spre aeroport? Poftim? M-a luat așa cu rece pe șira spinării, președintele României să te sune să-ti spună așa ceva. Și mi-l aresta mie, era omul meu și al CIA ului, i-au plătit aia avionul… I-am plătit eu avionul că mi-a zis și asta. Și în momentul ăla s-a terminat. Și dacă voiam nu mai răspundeam niciodată. M-a mai sunat o dată, cum îl chema pe ăla pe purtătorul de cuvânt?
Cristache: Turcan?
Tucă: Da, când a zis că și da demisia în 5 minute. M-a sunat că diseară își da demisia și că vine la mine la emisiune, nu și-a mai dat și asta a fost tot. Zece ani de zile ne am ascuns unul de altul.
