"Dacă nu se face nimic, Marea Barieră de Corali — unul din habitatele marine cele mai prețioase din lume — ar putea ajunge o groapă de gunoi și o autostradă maritimă", afirmă ONG-ul.
Pentru a evita introducerea sitului pe lista patrimoniului în pericol, Australia a decis în luna ianuarie interzicerea deversării de material de dragare. Potrivit ecologiștilor, aruncarea de material de dragare duce la degradarea sitului, asfixiind coralii și algele care alcătuiesc cea mai mare formațiune vie din lume, pe care le lasă pradă elementelor toxice.
În raport se arată că extinderea zonelor portuare în interiorul apelor de la Bariera de Corali, în urma căreia ar dispărea aproape 51 de milioane de metri cubi de fund marin, ar periclita frumusețea naturală a locurilor. Aceste extinderi ar mări capacitatea de vehiculare a cărbunelui din porturile regiunii de la 237 de milioane de tone la 637 de milioane de tone pe an și ar duce la apropierea complexului portuar de capacitatea totală din Shanghai, cel mai mare port din lume, adaugă raportul realizat de WWF.
Potrivit autorilor documentului, proiectul nu ar fi necesar, în condițiile în care actuala capacitate a porturilor nu este utilizată în întregime cea mai mare parte a timpului.
Avertizând că poate înscrie situl pe lista patrimoniului în pericol, UNESCO a dat termen Australiei până la 1 februarie să redacteze un raport cu măsurile pentru protejarea lui. Australia afirmă că a luat deja măsuri, interzicând dragarea de noi zone în afara porturilor timp de zece ani. "Știm că Bariera de Corali face față unor provocări, dar înregistrăm progrese semnificative. Realitatea arată că eforturile noastre nu sunt de trecut cu vederea", declara săptămâna trecută ministrul australian al mediului, Greg Hunt, citat de AFP.
