Coșmarul unor regimuri totalitare a continuat zeci de ani pentru mulți dintre europeni, inclusiv pentru români. Printr-o coincidență istorică, după exact cinci ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, ieșirea din război a României, la 23 august 1944, avea să însemne pentru țară și începutul sovietizării, teroare, opresiune și interzicerea pluralismului politic. Generații întregi au fost private de drepturi și libertăți fundamentale, au fost distruse vieți, iar democrația a fost călcată în picioare.
Acum, după mai bine de trei decenii de când românii și-au redobândit libertatea și dreptul la democrație, cea mai potrivită reparație morală pentru cei care s-au opus dictaturii roșii este să le păstrăm vie amintirea, să le respectăm suferința și să susținem continuarea investigațiilor care vizează regimurile totalitare, pentru ca legea să facă dreptate atât cât se mai poate.
Conștientizarea răului făcut de orice regim totalitar și nedemocratic este o condiție esențială pentru ca greșelile trecutului să nu se mai repete vreodată. Din păcate, asistăm și astăzi la încercări ale unor formațiuni politice de factură post comunistă de a bloca democrația sau de a schimba direcția aleasă de români. Resping orice încercare a unor grupuri de interese politice de a reînvia metode de manipulare care amintesc de anii de dictatură.
Cu respect și compasiune față de victimele tuturor regimurilor totalitare, voi fi mereu un susținător al democrației și al voinței exprimate de români de a fi liberi și parte a lumii civilizate.”