Legea salarizării, care a trezit valuri de nemulţumiri şi proteste de amploare chiar din partea celor care urmau să fie beneficiarii ei, se află la Cotroceni în aşteptarea promulgării sau retrimiterii în Parlament.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la sfârşitul lunii mai, că Legea salarizării este un proiect de care va răspunde integral şi definitiv PSD şi a sugerat că nu va interveni pe forma proiectului care a primit votul Parlamentului.
"Când ajunge la mine la promulgare, probabil voi face declarații mai ample. Dar pot să vă spun de pe acum câteva idei legate de această lege. Ea a apărut fiindcă este în programul de guvernare al PSD. PSD de la început a spus că vrea această lege, are majoritatea, are Guvernul. Deci este o lege pentru care răspunde integral și definitiv inițiatorul, adică PSD", a spus Klaus Iohannis la acel moment.
După criza politică declanşată din senin de liderii coaliţiei de guvernare, care a adus deja scindări în cadrul PSD şi a făcut ca principalul partid parlamentar să piardă controlul asupra Executivului, este posibil ca argumentul invocat anterior de Iohannis cu privire la "proiectul asumat explicit de PSD" să nu mai fie valabil şi preşedintele să întoarcă totuşi legea în Parlament, cum deja i-au cerut sindicatele.
"Chiar în cazul în care aș trimite o lege în Parlament, vorbind la modul general, dacă cei care au inițiat-o țin morțiș să rămână așa, așa rămâne", spune şeful statului în urmă cu două săptămâni. În momentul de faţă, calculele cu privire la majoritatea din Parlament pe o lege atât de contestată stau sau cad împreună cu calculele privind susţinerea unei moţiuni de cenzură împotriva cabinetului Grindeanu 2.
Un scenariu şi mai plauzibil legat de un eventual eşec al legii salarizării se referă la propagarea unei crize economice, în urma celei politice. În acest fel, bugetul s-ar putea dovedi incapabil să susţină povara noilor majorări salariale.
Economia este afectată, de obicei, de tensiunile politice, dar totul depinde de durata acestora, spune fostul ministru de Finanţe, Anca Dragu. "Cu siguranţă va fi o încetinire a programelor coaliţiei. Amanarea unor decizii de investiţii şi consum", a declarat fostul ministru la Realitatea TV.
"2017 e un an pierdut". Cum e lovită economia de criza politică detonată de Dragnea
Criza politică declanşată în plin boom economic de liderii PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, ar putea duce la o "cădere în gol" a celor mai importanţi indicatori macroeconomici.
Primele efecte ale noii crize politice sunt explozia cursului valutar şi creşterea costurilor la care se împrumută statul. Euro a atins rapid un nou maxim al ultimilor 4 ani şi jumătate, urcând spre cota de 4,59 lei. Analiştii economici au previziuni destul de sumbre cu privire la viitorul imediat:
"Lucrurile sunt pierdute pentru acest an. Nu se mai poate face nimic. Orice guvern ar veni, în perioada de vară, vine toamna, nu se mai poate face nimic. În anul 2017, în pofida faptului că avem o majoritate parlamentară confortabilă, economia este absolut în criză. 2017 este un an pierdut definitiv. Lucrurile se îngreunează foarte mult, condiţiile sunt altele, leul este deja lovit de această mişcare şi va continua şi în următoarele zile. Putem să discutăm cine va fi prim-ministru, dar să nu ne aşteptăm ca economia României să aibă sucesul de până acum", a declarat la Realitatea TV profesorul de economie Mircea Coşea.
Potrivit lui Coşea, fondurile europene n-au cum să intre, investiţiile străine sunt descurajate, iar creşterea economică nu este un câştig, ci o pierdere pentru că e bazată pe consum şi dezechilibrează macroeconomia prin balanţa de plăţi.
În aceste condiţii, nu va fi exclusă prorogarea legii salarizării al cărei impact bugetar pentru anul 2018 este de 76 de miliarde de lei.
Sindicaliștii de la Cartel ALFA îi cer lui Iohannis să NU promulge legea salarizării
CSM îi cere președintelui Iohannis să retrimită Legea salarizării în Parlament
Salariile nu mai cresc de la 1 iulie. Dar demnitarii şi aleşii sunt cu sacii în căruţă
Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de modificările aduse Legii salarizării, în condiţiile în care ministrul Muncii a anunţat o decalare a calendarului majorărilor salariale.
Potrivit ultimei forme a legii salarizării, bugetarii nu vor primi majorările salariale după calendarul avansat până acum. "De la 1 ianuarie 2018, toţi bugetarii vor avea o creştere a salariului brut de 25%. De la 1 martie 2018, încă 25% pentru profesori, care, adăugat la creşterea de 25%, înseamnă de fapt o creştere de 50%", a declarat Lia Olguţa Vasilescu la momentul ultimelor retuşări din Parlament.
Primarii, viceprimarii şi consilierii din primării sunt printre puţinii care sunt deja cu sacii în caruţă. Salariile aleşilor locali au crescut deja cu 30 la sută. Măsura a fost votată în plenul Camerei Deputaţilor încă din aprilie după ce a fost susţinută de ministrul Muncii. Lia Olguţa Vasilescu a explicat că majorarea ar urma să se aplice până la intrarea în vigoare a legii salarizării.