Plângerea penală adresată de Cristian Cioacă, prin avocatul Maria Vasii, Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, începe prin indicarea persoanelor reclamate. ”Subsemnatul Cioacă Constantin Cristian (n.r. - urmează datele personale), depun prezenta plângere penală împotriva domnilor Dan Romulus Varga (procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică), Lazăr Cristian (comisar-șef de poliție din cadrul IGPR-Direcția de Investigații Criminale – Serviciul de combatere a infracțiunilor contra persoanei), colonel Teodorescu Ion (din cadrul Serviciului de Protecție și Pază), în complicitate cu cetățeanul de naționalitate engleză James McCormick, ale cărui date nu le cunosc, și solicit ca organul de urmărire penală să procedeze la identificarea sa și la obținerea datelor specifice anchetei penale în conformitate cu Decizia Cadru 2008/978/JAI a C.E”, spune fostul poliţist condamnat pentru că şi-ar fi ucis soţia, scrie Ziarulring.ro.
Cioacă a înaintat plângerea penală pentru ca procurorul, poliţistul şi sepepistul, dar şi cetăţeanul englez să fie cercetaţi, în procedură de urgenţă, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care fals intelectual și uz de fals, uzurpare de calităţi oficiale, represiune nedreaptă şi complicitate la represiune nedreaptă. În ceea ce priveşte falsul şi uzul de fals, Cioacă spune că aceste fapte ar fi fost ”săvârşite prin aceea că au inserat în înscrisurile numite proces-verbal mențiuni false cu privire la aptitudinile dispozitivului numit ADE 650 – în fapt, o jucărie - și aceste înscrisuri au fost atașate rechizitoriului prin care am fost acuzat de infracțiunea de omor – înscrisuri ce conțineau mențiunea că soția mea sau cadavrului ei nu a fost găsit în interiorul teritoriului țării”. Cu privire la uzurparea de calități oficiale, Cioacă arată că ofiţerul SPP ”Teodorescu Ion în complicitate cu domnul procuror Romulus Varga și cu domnul comisar Lazar Cristian au efectuat un pretins experiment judiciar cu un dispozitiv ce în aparență avea capacități de detecție, dar, în realitate, era un fals grosolan menit numai să distragă atenția de la lipsa unor probe care să susțină ipoteza acuzării”. În sfârşit, vorbind despre ”represiune nedreaptă și complicitate la represiune nedreaptă”, Cioacă spune că a fost ”trimis în judecată și condamnat inclusiv pe baza înscrisurilor false întocmite de către persoanele arătate, înscrisuri ce au primit valoare de «probe» în cauza penală în care am fost judecat sub acuzația de omor și profanare de morminte”.