Generalul Zuniga, creierul operațiunii eșuate a susţinut că, de fapt, a acţionat la ordinele preşedintelui, care i-a cerut să „pună în scenă ceva pentru a-şi creşte popularitatea”.
O versiune care însă a fost negată vehement de șeful statului.
În total, 21 de militari activi şi rezerviști, dar şi civili au fost arestaţi în legătură cu tentativa de lovitură de stat, în timpul căreia trupele blindate au asediat palatul prezidenţial timp de mai multe ore înainte de a se retrage.
Cei trei responsabili prezumtivi ai loviturii de stat eşuate din Bolivia au fost plasaţi în detenţie provizorie pentru o durată de şase luni de către justiţie, a anunţat parchetul, potrivit AFP.
Generalul Juan José Zuniga, fost şef al armatei, vice-amiralul Juan Arnez, fost şef al marinei, şi Alejandro Irahola, fost şef al brigăzii mecanizate a armatei, vor fi încarceraţi într-o închisoare de înaltă securitate de la periferia oraşului El Ato, situat în apropierea capitalei La Paz.
"Această detenţie provizorie ordonată de judecător va crea, fără îndoială, un precedent şi constituie un bun semnal pentru ca ancheta să poată avansa", a declarat procurorul Cesar Siles.
Cei trei înalţi gradaţi, suspectaţi că au vrut să-l înlăture miercuri pe preşedintele Luis Arce, sunt acuzaţi de revoltă armată şi de terorism, riscând pedepse de până la 20 ani de detenţie, a declarat procurorul la televiziunea de stat.
În total, 23 de militari activi, militari în retragere şi civili au fost arestaţi în urma tentativei de lovitură de stat, în care trupe echipate cu tancuri au asediat palatul prezidenţial timp de mai multe ore înainte de a bate în retragere.
Generalul Zuniga a susţinut că a acţionat la ordinul preşedintelui, care i-ar fi cerut să "însceneze ceva pentru a-i creşte popularitatea".
Luis Arce a negat vehement: "Cum ai putea să ordoni sau să planifici o auto-lovitură de stat? (Zuniga) a acţionat de capul său".
Prin această tentativă de puci, Bolivia, unde în 2025 vor avea loc alegeri prezidenţiale, intră într-o nouă perioadă de turbulenţe politice pe fond de criză economică, într-o ţară ale cărei resurse de gaz şi litiu suscită interes internaţional.
