„Până acum, școala românească a fost obișnuită să evalueze continuturile, informația. Cu note de la 1 la 10. Dar acum, când sunt disponibile în mii de surse pe internet la un click distanta, e nevoie sa pregatim copiii pentru viitorul lor, școlar și de viață, pe baza de competențe, de literație, în științe, digitale, de comunicare, sociale. Iar competentele presupun continuturi, cunostinte, dar presupun în egală măsură abilități. Care îi fac pe copii să aibă rezultate bune la testările PISA și mai presupun atitudini. Sa intelegi cuvintele înseamnă să ai cunoștințe. Să înțelegi un text in ansamblul lui înseamna să ai această abilitate. Dragostea pentru lectură și abilitatea de a intelege un text sunt mai greu de notat prin sistemul de la 1 la 10.
De aceea evaluările standardizate au avantajele a elaborarii unor rapoarte narative, utile pentru elevi profesori si chiar pentru parinti, care pot avea o imagine mai clară. Ele nu sunt la fel de stresante pentru elevi, ca nu se transforma in note, nici inclasificari, ierarhizări, de care mai ales cei mici nu au nevoie”, a explicat Sorin Cîmpeanu, marți seară, în exclusivitate, la Legile puterii, cu Alexandra Păcuraru.
„Notele sunt necesare , dar le-am dat o importanță mult prea mare. Rapoartele narative , descriptive, pentru dobândirea competențelor. Știe să scrie, sa comunice într-o limbă străină, are competențe digitale. Se pun la dispoziția profesorului, care, Profesorul împreună cu elevul trebuie să facă un plan de dezvoltare individualizată, pentru că nu toți elevii sunt la fel în aceeași clasă.
Planul de pregătire individualizată există în legea educației din 2011, doar că, în lipsa unor mecanisme, nu au fost puse în practică, au fost idei bune care au rămas fara niciun fel de rezultat.
Acum, noi vrem să facem și arhitectura de sistem mai clară.
De exemplu, relația între școală, inspectorat, autoritate locală, minister să fie clară, fiecare să știe ce atribuții are. Să avem o decizie descentralizată la nivel local, să acordăm mai multă încredere profesorilor, o mai mare incredere scolii. Doar în acest fel putem reuși. Daca ne imaginam ca putem controla de la centru, de la Ministerul Educației, un numar de 17 mii de școli, ne înșelăm amarnic. Întotdeauna vom avea imagini false despre aceste școli, oricât ne-am strădui”, a concluzionat Sorrin Cîmpeanu.
