S-au înregistrat 175 voturi pentru respingerea cererii de reexaminare, 23 împotrivă şi 85 de abţineri.
Este a doua oară când acest proiect ajunge pe masa președintelui. Însă, acum, Klaus Iohannis nu mai poate să conteste proiectul și trebuie să-l promulge în maximum 10 zile.
Prima oară, Klaus Iohannis a retrimis legea către Parlament spre reexaminare pe 15 septembrie, pentru că legea a provocat critici numeroase și din partea experților, dar și a organizațiilor neguvernamentale și ar fi trebuit să fie supusă unei dezbateri publice autentice.
Camera Deputaţilor a decis, pe 13 mai, în calitate de for decizional, ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, cu 235 voturi ''pentru'', 21 ''împotrivă'' şi 25 abţineri.
UDMR a criticat acest proiect pe care îl consideră „inutil”, iar președintele Kelemen Hunor spunea proiectul nu poate schimba nimic.
După votul din Parlament din 13 mai, proiectul a fost trimis spre promulgare, însă preşedintele Iohannis a sesizat Curtea Constituţională. Ulterior, Curtea a respins obiecţiile de neconstituţionalitate, declarând inițiativa constituțională.
„Proiectul Trianon” prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon. Astffel, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
Tratatul de la Trianon
Pe 4 iunie 2020 s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial. Prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România. Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie. Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921. La 11-13 noiembrie 1920, Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.
