Proiectul de lege privind sistemul public de pensii, conform căruia se estimează dublarea cheltuielor României cu pensiile publice în plată este o "mare provocare pentru finanţele publice ale ţării, nefiind însoţit de măsuri de creştere a veniturilor publice", spun reprezentanții mediului de afaceri.
Conform propriilor estimări ale Guvernului, creşterile asumate vor reprezenta pentru România un cost anual suplimentar de 18 miliarde de euro începând din 2022.
Astfel, din 2022 şi în anii ce vor urma, presupunând chiar şi o creştere nominală anuală optimistă de 8% a produsului intern brut pentru perioada 2018 – 2022, noua lege va genera o povară suplimentară de aproximativ 6,6% din PIB estimat pentru 2022, care se adaugă proiecţiei optimiste de deficit bugetar anual de 3%.
Comparând, în 2017 plăţile de pensii de stat au reprezentat aproximativ 6,7% din PIB, în timp ce cheltuielile alocate educaţiei au fost de 2,9% din PIB, iar cheltuielile cu sistemul public de sănătate au fost de 4% din PIB.
Pentru prima oară, Institutul Naţional de Statistică, la cererea Comisiei Europene, a publicat în acest an date oficiale referitoare la drepturile de pensie acumulate până în prezent, mai exact, valoarea actualizată a viitoarelor obligaţii de pensie deja înregistrate.
Cifrele sunt cel puţin alarmante, spun oficialii CDR; la finalul anului 2015, datoria implicită a sistemului public de pensii în România era de aproximativ 275 miliarde de euro (folosind cursul actual), adică 172% din PIB-ul anului 2015.
Suma este de peste 4 ori mai mare decat datoria publică a României la acel moment. Astfel, însumând datoria publică actuală de aproximativ 35% din PIB cu obligaţiile faţă de actualii pensionari şi drepturile acumulate pentru viitorii pensionari reflectate până la finalul anului 2015 s-ar acumula o datorie implicită a statului de peste 170% din PIB.
Mai mult, drepturile de pensie acumulate ar atinge valori îngrijorător de mari ţinând cont de faptul că din 2015 şi până în prezent pensiile publice au crescut cu aproximativ 30% şi că se doreşte în continuare o creştere a acestora cu peste 130% conform proiectului de lege privind sistemul de pensii (adăugând 18 miliarde de euro la costurile curente cu pensiile de aproximativ 13,5 miliarde de euro).
Astfel, creşterile majore de beneficii la pensionare fără a fi însoţite de măsuri compensatorii duc la înrăutăţirea semnificativă a situaţiei deficitului bugetar, slăbind finanţele publice şi aşa fragile ale ţării. Pe acest drum, finanţele publice şi economia României vor fi profund destabilizate.
CDR doreşte să sublinieze şi dezechilibrul dintre pensiile primite de peste 5 milioane de români, finanţate prin contribuţii şi bazate pe principiul contributivităţii şi pensiile speciale, primite de peste 150.000 de români. Pensiile speciale sunt mult mai generoase, acordate în condiţii semnificativ mai favorabile, la vârste de pensionare mai reduse şi nu urmăresc principiul contributivităţii. Conform Consiliului Fiscal şi INS, la finalul anului 2017 pensiile speciale erau, în medie, de 3,5 ori mai mari decât pensiile de stat. CDR consideră că sistemul de pensii trebuie să fie echitabil faţă de toţi românii, fără dezechilibre majore între categorii diferite de pensionari, şi orice reformă a sistemului de pensii ar trebui să aibă ca scop diminuarea inechităţilor sociale între categorii diferite de pensionari.
Coaliţia pentru Dezvoltarea României este o iniţiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi şi reuneşte 45 de organizaţii şi membri asociaţi. Coaliţia pentru Dezvoltarea României reprezintă peste 54 000 de companii care generează în jur de 1,2 milioane de locuri de muncă şi peste 50% din PIB.
