Noi cercetări arată, însă, că acest fenomen a fost subestimat şi nu a fost studiat îndeajuns. Profesorul Rod Sinclair, dermatolog la University of Melbourne a avut o bănuială că fenomenul nu este doar un detaliu rătăcit în urma evoluţiei.
Studii recente arată că muşchiul responsabil pentru acest răspuns poate fi o bază pentru tratamentul cancerului, calviţiei şi arsurilor.
Oamenii au milioane de fire de păr pe suprafaţa corpului, iar fiecărui fir de păr îi corespunde un muşchi - muşchiul cunoscut sub numele de arrector pili sau muşchiul erector al firului de păr.
La mamiferele care au păr pe toată suprafaţa corpului, acest muşchi este foarte important, fiindcă atunci când se contractă, obligă părul să se aşeze într-un anumit mod. Pentru un mamifer acoperit cu păr, acest lucru ajută la protejarea împotriva frigului şi poate ajuta animalul să arate mai impunător, explică specialistul.
Cu toate acestea, pentru om, care are semnificativ mai puţin păr, ar fi un răspuns destul de ineficient în ceea ce priveşte apărarea sau protejarea împotriva frigului, conform feminis.ro.
"Pentru că nu suntem acoperiţi complet cu păr, observăm pielea de găină când ne este frig, când suntem stresaţi, încântaţi sau ameninţaţi", a adăugat Sinclair.
Rolul muşchiului erector al firului de păr
Recent s-a ajuns la concluzia că muşchiul responsabil cu fenomenul "piele de găină" are o funcţie vitală în creşterea foliculului de păr şi regenerarea pielii.
Se ştie că pentru vindecare şi regenerarea celulară este nevoie de o nişă pentru celule stem. Profesorul Sinclair a descoperit că muşchiul responsabil cu efectul de "piele de găină" are şi rol în menţinerea acestor nişe stem.
"Acolo unde muşchiul se ataşează de foliculul de păr, se creează o nişă stem, iar dacă nu ai acest muşchi, nu ai nici celule stem."
