Conține compuși volatili, triterpenoide, acizi folici, flavonoide, polizaharide, lipide, acid cafeic.
Studiile au demonstrat că pătlagina are proprietăți antitusive, antipiretice, antiinfecțioase, antiinflamatoare, diuretice, laxative, astringente, antihemoragice și analgezice.
În medicina tradițională persană, pătlagina are utilizări diverse:
Neurologice – epilepsie, dureri nervoase
Bucale – dureri de dinți, , halenă, leziuni orale, afte bucale, gingivită, amigdalită
Pulmonare – tuse, astm, tuberculoză, hemoptizie, leziuni pulmonare
Gastrointestinale – sângerări la nivelul tractului gastrointestinal inferior, dizenterie, constipație, hemoroizi, dureri de stomac, ulcere intestinale, dispepsie, constipație.
Hepatice, splenice – obstrucții ale ficatului și splinei; pentru tonifierea funcțiilor hepatice
Urogenitale – negi uterini, ulcerații uterine, menometroragie, polimenoree, retenție urinară, hematurie, dureri renale și vezicale
Dermatologice – răni adânci, răni purulente, răni cronice, progresive, răni maligne, arsuri provocate de foc, bășici, prurit, fistule, urticarie, ulcerații ale pielii, inflamații
Ceai de pătlagină – rețetă mănăstirească
Ingrediente:
1 mână de frunze uscate de pătlagină
500 ml de apă
Mod de preparare:
Se pune apa într-un ibric. Se adaugă frunzele de pătlagină mărunțite între degete.
Se pune vasul pe foc și se lasă să fiarbă la temperatură scăzută timp de 30 de minute.
Acest mod de preparare este cunoscut sub numele de „decoct” sau fiertură.
Se completează cu cantitatea de apă care s-a evaporat. Ceaiul se aduce din nou la punctul de fierbere, se lasă puțin, apoi se ia de pe foc.
Se strecoară printr-o bucată de tifon umezit. Ceaiul obținut se mai lasă să stea sub capac până se răcorește, scrie frunza-verde.ro. Cantitatea rezultată se administrează în cursul unei zilei, cu înghițituri mici.
