”Sunt foarte mândră să fiu primul procuror-şef european şi să iniţiez acest nou Parchet European antifraudă, cred că începutul EPPO este un moment istoric”, a spus Kovesi într-un interviu acordat prin videoconferinţă de la Luxemburg agenției spaniole EFE, sediul acestei noi instituţii europene.

Fosta șefă a DNA a precizat că noul Parchet European este un ”instrument de protajare a intereselor economice ale UE”, motiv pentru care trebuie să fie ”puternic, eficace şi eficient”. 

Echipa condusă de Kovesi va superviza și fondul european de redresare post-pandemie NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Conform estimărilor sale, corupţia, deturnarea de fonduri şi frauda în multiplele sale forme provoacă bugetului UE pierderi anuale de circa 500 de milioane de euro. Această hemoragie financiară s-ar putea accentua în contextul pandemiei, ale cărei efecte economice au determinat blocul comunitar să constituie, prin împrumuturi accesate de Comisia Europeană, respectivul fond de redresare din care statele membre pot accesa granturi şi credite în baza planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) aprobate de Comisie.

”Odată cu această mare cantitate de bani şi flexibilitate, există un risc ridicat de creştere a delictelor în Europa, în special în sistemul de sănătate, agricultură, cercetare şi în contractele publice”, a subliniat șefa Parchetului European. 

Noua instituție are un buget anual de 44,9 milioane de euro pentru identificarea şi investigarea faptelor de corupţie.
”Avem bani pentru 140 de procurori”, a precizat Kovesi, adăugând că este nevoie, de asemenea, de 50 de experţi şi analişti financiari la Luxemburg, având în vedere provocările ”efectuării investigaţiilor în 22 de state membre, cu 22 de coduri penale şi 22 de proceduri diferite”. Analiștii financiari sunt foarte importanţi, întrucât, pe lângă faptul că aceştia descoperă conexiunile între date, ei ajută în plus procurorii ”să identifice bunurile şi proprietăţile care pot fi puse sub sechestru”, a adăugat Kovesi. 

Cinci state membre ale UE, respectiv Polonia, Ungaria, Danemarca, Suedia şi Irlanda nu participă în noul Parchet European din ”decizie politică”, a precizat fostă șefă a DNA, care și-a manifestat speranţa că, în cele din urmă, vor fi convinse de Comisia Europeană să se alăture şi ele, în timp ce Finlanda şi Slovenia încă nu şi-au desemnat procurorii la EPPO. Dacă în cazul Finlandei este vorba despre o schimbare legislativă, în cel al Sloveniei aceasta se întâmplă în urma deciziei guvernului condus de premierul conservator Janez Jansa de a anula procesul intern de alegere a celor doi procurori delegaţi ai Sloveniei.

Laura Codruța Kovesi revine în forță - Parchetul European își începe activitatea în iunie

EPPO va funcţiona pe două niveluri: primul, centralizat la Luxemburg, cu Kovesi şi 22 de procurori - câte unul pentru fiecare stat participant, iar al doilea cu procurori naţionali delegaţi care vor lucra în ţările lor în mod coordonat.

Kovesi a mai spus că ”nu există țări curate” de corupție. ”Dacă avem bani europeni, în toate ţările membre vor fi cazuri, în toate ţările membre”, a adăugat șefa instituției. În pofida ”enormei provocări”, fosta șefă a DNA s-a arătat optimistă pentru că are ”o echipă foarte bună, puternică, profesionistă”. ”Sunt sigură că vom avea succes”, a conchis Kovesi, potrivit Agerpres.