„EPPO este primul birou al procurorului public european și avem nevoie de această instituție pentru că va fi un organism ce va investiga frauda financiară, în special frauda cu fonduri europene. Prioritățile noastre vor fi investigările eficiente, recuperarea prejudiciilor și realizarea obiectivelor principale care sunt stipulate în regulament”, a spus primul procuror-şef european în acest scurt interviu audio publicat la 3 decembrie.
„Din punctul meu de vedere este o decizie istorică (înființarea Biroului Procurorului Public European - n.red.), pentru că este prima dată când vom avea un organism pentru procurori, prin care pot investiga infracţiuni şi sunt sigură că împreună cu Curtea Europeană de Justiţie vom fi pilonul principal al justiției şi vom apăra mai bine valorile europene, statul de drept şi cetăţenii europeni”, a mai spus Laura Kodruţa Kovesi, prezentându-şi viziunea şi planurile de a lupta împotriva fraudei UE.
Anunțul lui Kovesi vine în contextul în care România conduce, din păcate, topul fraudării fondurilor europene din ultimii ani. Țara noastră a raportat cele mai multe și mari fraude cu fonduri europene din toate statele membre UE, în perioada 2014-2018, potrivit raportului Comisiei Europene publicat pe 11 octombrie.
Potrivit Oficiului European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF), 477 de fraude au fost raportate în ţara noastră în ultimii cinci ani, adică aproape o treime din totalul fraudelor înregistrate la nivel european (1.786). România este urmată de Polonia (378 fraude), Ungaria (256 fraude) şi Italia (182 fraude). Spre comparaţie, state precum Belgia, Luxemburg sau Malta au raportat o singură fraudă, în aceeaşi perioadă de timp.
România se află în topul european şi prin suma totală a fondurilor fraudate. Este pe al doilea loc, după Polonia. România ocupă locul doi, cu fraude în valoare de 62,25 milioane de euro, în condițiile în care UE a făcut plăţi către ţara noastră de peste 13,8 miliarde euro, între anii 2014 şi 2018. Primul loc îi aparține Polonia, cu fonduri fraudate de peste 109,8 milioane de euro.
Procurorul-şef european va organiza activitatea EPPO, instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.
De asemenea, procurorul-şef european va reprezenta EPPO în contactele cu instituţiile UE, statele membre şi ţările terţe. Va avea doi adjuncţi şi va prezida colegiul procurorilor, proveniţi din toate ţările participante, care va fi responsabil de definirea strategiei şi a regulamentului intern şi de asigurarea coerenţei între diferite cazuri şi în cadrul aceluiaşi caz.
EPPO va avea sediul central în Luxemburg şi se aşteaptă să fie operaţional la sfârşitul anului 2020.
Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania). Cele cinci state care nu participă încă - Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca - se vor putea alătura în orice moment.
În calitate de primul procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.
Consiliul Uniunii Europene a validat formal la 14 octombrie numirea acesteia în funcţia de procuror-şef european.
Kovesi a fost selectată de pe o listă scurtă de trei candidaţi propuşi de un comitet de selecţie independent şi în urma unei cereri deschise de candidaturi. În cursa pentru acest post s-au mai aflat francezul Jean-Francois Bohnert şi germanul Andres Ritter.
