Amânarea aderării României la spațiul Schengen reprezintă o “frustrare” pentru țara noastră, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, înainte de deschiderea reuniunii Consiliului European de vară.
“Noi am făcut acest pas în 2011, dar de acolo mai sunt pași de făcut, se negociază, noi suntem implicați în negocieri și sperăm ca în final să avem și noi o soluție bună pe acest dosar care, trebuie să fim sinceri, și pentru noi reprezintă o frustrare”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
“Chiar dacă pare că nu se face mult, pot să vă asigur că ne-am implicat foarte, foarte mult în această speță. Echipa mea, echipa guvernamentală și eu personal am avut o serie întreagă de discuții. Chestiunea este complicată și prin faptul că a trecut foarte mult timp de la evaluarea propriu-zisă”, a mai precizat Klaus Iohannis.
Îndeplinirea criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen în cazul României a fost recunoscută oficial la 9 iunie 2011, la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne. Înainte, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.
În primul său raport privind Starea Spațiului Schengen, dat publicității la data de 24 mai acest an, Comisia Europeană a solicitat Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, pentru că „toate criteriile au fost îndeplinite”.
În urmă cu un an, Comisia Europeană a prezentat noua strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, printre obiectivele enumerate fiind acceptarea țărilor pregătite de aderare, adică România, Bulgaria și Croația.
Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Fac parte, de asemenea, și patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.