_61e04fb6cb.jpg)
„Am avut astăzi oportunitatea unor discuţii aprofundate cu doamna preşedinte, în continuarea celor desfăşurate în marja Summitului Formatului B9 de la Bucureşti, din 10 iunie. Am asigurat-o pe doamna preşedinte de întreaga disponibilitate a autorităţilor române şi a mea personal pentru consolidarea dialogului şi a cooperării bilaterale. România urmăreşte ca această cooperare cu Ungaria, un stat vecin important, să se desfăşoare în cele mai bune condiţii şi să aibă o dinamică pozitivă, de dezvoltare şi aprofundare, în interesul cetăţenilor celor două ţări, indiferent de originea etnică.
Pentru a atinge acest rezultat, este necesar ca ambele părţi să confere o reală valoare unui instrument fundamental pentru relaţiile noastre bilaterale - Parteneriatul Strategic dintre România şi Ungaria, care se află în 2022, în acest an, într-un moment aniversar – 20 de ani de la lansarea acestuia. România este pregătită să facă acest lucru şi contez pe doamna Preşedinte Novák în acelaşi sens, astfel încât să transformăm în realitate proiectele de interes pentru statele şi cetăţenii noştri”, a afirmat Klaus Iohannis, miercuri la Palatul Cotroceni, într-o declaraţie de presă comună cu preşedintele Ungariei Katalin Novák.
Un alt subiect de discuţie a pus accent pe „importanţa dialogului pentru rezolvarea în plan bilateral a tuturor aspectelor de interes şi pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot duce la soluţii durabile”.
„Am discutat pe larg cu doamna preşedinte despre toate temele importante în plan bilateral, inclusiv despre o serie de parametri care să ghideze cooperarea noastră viitoare, care trebuie să fie una pragmatică şi orientată spre rezultate concrete, structurată pe baza principiilor şi a valorilor incluse în documentele fundamentale ale cooperării bilaterale. Am reiterat importanţa dialogului pentru rezolvarea în plan bilateral a tuturor aspectelor de interes şi pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot duce la soluţii durabile. Totodată, este fundamental ca proiectele de interes să fie realizate în România doar în urma unui acord al României, să nu fie discriminatorii pe baza etniei şi să fie conforme dreptului român, european şi internaţional. În acest context, am evocat din nou convingerea noastră profundă că persoanele care aparţin minorităţilor naţionale contribuie la crearea şi consolidarea unor punţi de legătură între statul de cetăţenie – singurul care are răspunderea pentru protecţia drepturilor acestora – şi statul a cărui origine etnică o împărtăşesc”, a explicat Iohannis.
El a adăugat că au fost discutate şi teme care ţin de oportunităţile de dezvoltare a cooperării economice şi sectoriale.
„Printre subiectele abordate astăzi s-a aflat şi cel al vizitelor în România ale oficialilor ungari. Astfel, am subliniat foarte clar poziţia constantă şi principială a părţii române, care se referă la necesitatea unui discurs public în logica şi spiritul Parteneriatului nostru Strategic şi ale Tratatului politic de bază. Am discutat, de asemenea, cu doamna preşedinte şi despre oportunităţile de dezvoltare a cooperării economice şi sectoriale. Este îmbucurător că în 2021 şi în prima parte a acestui an am înregistrat deja o creştere semnificativă a schimburilor comerciale bilaterale. Printre cele mai stringente teme de actualitate se află şi securitatea aprovizionării cu energie. Pe lângă discutarea perspectivelor proiectelor de cooperare în plan bilateral, în interesul ambelor state, am susţinut poziţia României privind importanţa unui răspuns unitar, coordonat şi urgent la nivelul Uniunii Europene în această privinţă”, a completat şeful statului.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, vizita a oferit prilejul unei discuţii aprofundate privind modalităţile de diversificare şi aprofundare ale dialogului bilateral, în continuarea întrevederii din 10 iunie a celor doi înalţi oficiali, în marja Summitului Formatului B9 de la Bucureşti.
De asemenea, vizita a avut loc în contextul în care anul acesta se împlinesc 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI (Budapesta, 29 noiembrie 2002).
Cei doi şefi de stat vor aborda şi situaţia actuală din plan regional, european şi global, ca urmare a agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, urmând a fi analizate implicaţiile pe diverse planuri: securitar, umanitar, economic, al crizei alimentare şi altele. Vor fi abordate şi consecinţele în plan regional, în raport cu state partenere precum Republica Moldova, precizează Administraţia Prezidenţială.
