„În urmă cu 164 de ani, aspirațiile românilor de a trăi în același stat si sub un singur drapel erau mai aproape cu un pas de realitate prin unirea celro două principate Moldova și Țara Româenască.
Dorința puternică de iubire manifestată la revoluția pașoptistă nu a rămas un simplu ideal și a devenit realitate prin efortul neostenit si dedicarea elitelor vremii de a gasi solutiile politice potrivite.
Marcarea acestei sarbatori la Mormântul Ostașulu iNecunoscut reprezintă o aducere aminte a jertfelor inaintasilor noștri pentru independență, unitate și suveranitate
Istoria țării noastre s-a construit prin angajamentul și sacrificiile unor intregi generatii, care au luptat cu demnitate și curaj si au infruntat riscuri si provocari in vremuri extrem de tulburi.
Unirea celor două principate a fost un proces complex, într-un context international dificil, fiind necesare eforutir abile din partea clasei politice pentru a câștiga susținere pentru cauza românească”, a declarat Klaus Iohannis.
Vă prezentăm în continuare textul integral al alocuțiunii susținute de președintele Klaus Iohannis:
„Domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Stimați invitați,
Dragi români,
În urmă cu 164 de ani, aspirațiile românilor de a trăi în același stat și sub un singur drapel erau cu un pas mai aproape de realitate, prin Unirea celor două Principate, Moldova și Țara Românească.
Dorința puternică de unire a românilor, manifestată în mod limpede și răspicat în cadrul Revoluției pașoptiste, nu a rămas un simplu ideal, ci a devenit realitate prin efortul neostenit și dedicarea elitelor vremii de a găsi soluțiile politice potrivite.
Marcarea acestei sărbători la Mormântul Ostașului Necunoscut reprezintă o aducere-aminte a jertfelor pe care înaintașii noștri le-au făcut pentru independență, unitate și suveranitate. Istoria țării noastre s-a construit prin angajamentul și sacrificiile unor întregi generații, cărora le datorăm prețuirea noastră, pentru că au luptat și au înfruntat cu demnitate și curaj riscuri și provocări în vremuri extrem de tulburi.
Unirea celor două Principate a fost un proces complex, care s-a desfășurat într-un context internațional dificil, fiind necesare eforturi politice și diplomatice abile din partea clasei politice pentru a câștiga susținerea marilor puteri pentru cauza românească.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești a reprezentat piatra de temelie a definirii națiunii noastre, orientate către valorile occidentale, democrație, drepturi și libertăți cetățenești.
Alexandru Ioan Cuza și-a asumat, împreună cu elitele intelectuale și politice, declanșarea unui important și vast proiect de modernizare, care a deschis calea către Marea Unire din 1918. Domnitorul Unirii i-a adus laolaltă pe românii de pe ambele maluri ale Milcovului și a pus bazele unei societăți noi, prin angajamentul său de eliminare a privilegiilor și prin promovarea principiilor liberalismului european al epocii.
În timpul domniei sale, Principatele Unite au parcurs un proces amplu de dezvoltare. Pe unitatea de limbă, pe istoria, cultura, tradițiile și aspirațiile comune, românii au pus bazele unui cadru legislativ și unei administrații moderne, comparabile cu cele occidentale, în spiritul epocii. Reforma agrară, reforma fiscală, crearea Codului Civil, legea comunală sau legea electorală reprezintă doar câteva exemple ale eforturilor de modernizare desfășurate de-a lungul domniei lui Cuza.
Dragi români,
Viziunea, ambiția și entuziasmul pașoptiștilor și unioniștilor constituie un exemplu viu de dăruire, patriotism și abnegație pentru dezvoltarea națiunii române. Reușitele din 1859 reprezintă o lecție veritabilă de responsabilitate pentru noi toți, cei care continuăm să clădim România europeană, modernă și democratică, indiferent unde ne aflăm.
Acum aproape 160 de ani, Alexandru Ioan Cuza, recunoscând importanța educației, crea prima lege modernă a învățământului, care introducea obligativitatea și gratuitatea educației, indiferent de clasa socială sau de gen. În acest an, viziunea proiectului „România Educată” va fi pusă în practică prin noi legi, menite să revigoreze sistemul de învățământ și să îl alinieze la cerințele prezentului și cele ale viitorului.
În același timp, România dispune de fonduri europene semnificative pentru dezvoltare în următorii ani, astfel încât nu mai există justificări pentru care marile proiecte de infrastructură să sufere întârzieri. Așadar, reiterez apelul de a se utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a finaliza reformele de care are nevoie țara noastră și pentru a eradica disfuncționalitățile care trenează de prea mult timp.
Doamnelor și domnilor,
Sărbătoarea Unirii Principatelor Române din acest an are loc într-un context marcat de situații de criză care se succed cu rapiditate. De aproape un an, războiul s-a întors pe continentul nostru, odată cu invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, cu efecte pe care le resimțim cu toții.
Numeroasele provocări cu care ne confruntăm la nivel european riscă să slăbească atașamentul profund față de valorile democratice. Sunt vremuri extrem de dificile, care ne pun la încercare sistemul de valori sau credința în principiile europene. Vom trece cu bine acest veritabil test dacă, la fel cum ne îndeamnă Hora Unirii, vom ști „să dăm mână cu mână”, să prețuim solidaritatea și unitatea!
România a dovedit mereu că este un stat puternic, mai ales atunci când clasa politică, instituțiile publice și cetățenii au acționat împreună, punând pe primul loc binele comun. Acum, poate mai mult ca oricând, este important să ne concentrăm pe lucrurile care ne apropie, călăuziți de spiritul unității naționale.
Cu prilejul zilei Unirii Principatelor Române, în semn de apreciere a rezultatelor obținute în îndeplinirea misiunilor specifice, am decis să decorez Drapelul de Luptă al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Mare Ofițer, cu însemne de pace, pentru militari, și Drapelul de Luptă al Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Ofițer, cu însemne de pace, pentru militari.
Dragi români,
Cu încredere, speranță și voință, sunt convins că împreună vom reuși să trecem cu bine peste provocările prezentului și că vom deveni mai puternici și mai uniți!
La mulți ani tuturor românilor!
La mulți ani, România!”
