„Anul 2022 ne-a pus în fața unor evoluții care amenință direct pacea și securitatea internaționale. Agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei a creat turbulențe în întregul sistem internațional, care este nevoit să răspundă unei suprapuneri complicate de crize. Iar România, ca membru al comunității de valori europene și euroatlantice, participă și contribuie direct și substanțial la adaptarea strategică impusă de această nouă realitate ostilă. (...)
Avem de gestionat riscuri multiple, dar am arătat că avem capacitatea de a ne apăra interesele. Iar în perioada următoare trebuie să continuăm să facem asta la fel de profesionist – mă refer în primul rând la planul securitar, în sens larg, fie că vorbim despre cadrul de securitate al NATO și la nivelul Uniunii Europene, fie despre cel legat de asigurarea securității energetice, prin accesul la resurse, investiții și prețuri accesibile pentru cetățeni, sau despre planul securității alimentare”, a transmis președintele Klaus Iohannis în mesajul său.
Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 6-8 septembrie 2022, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR 2022), sub tema „Răspunsul diplomatic al României la schimbările realității geostrategice”. Lucrările RADR 2022, care în acest marchează și 160 de ani de la înființarea instituției, vor fi conduse de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Deschiderea oficială a RADR are loc marți, 6 septembrie 2022, de la ora 11.30.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis marți, 6 septembrie 2022, un mesaj cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române, în care a prezentat și planurile pregătite de țara noastră.
„Îmi face o deosebită plăcere să vă adresez acest mesaj cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române, într-un an special în care se împlinesc 160 de ani de la înființarea Ministerului Afacerilor Externe.
Cu această ocazie, felicit întregul personal care activează în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și contribuie în mod profesionist la realizarea interesului național al României și, astfel, la creșterea securității și bunăstării cetățenilor noștri.
Anul 2022 ne-a pus în fața unor evoluții care amenință direct pacea și securitatea internaționale. Agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei a creat turbulențe în întregul sistem internațional, care este nevoit să răspundă unei suprapuneri complicate de crize. Iar România, ca membru al comunității de valori europene și euroatlantice, participă și contribuie direct și substanțial la adaptarea strategică impusă de această nouă realitate ostilă.
Prin contribuții solide, credibile și vizibile la nivel regional, european și internațional, ne-am implicat și continuăm să ne implicăm proactiv și consecvent în acțiunile multidimensionale de reacție față de agresiunea Rusiei la adresa ordinii globale bazate pe reguli, pe toate palierele: politic, diplomatic, securitar și umanitar, prin mobilizarea exemplară la nivelul societății românești.
În tot acest context, diplomației române îi revine astăzi, mai mult ca oricând, un rol deosebit în evaluarea permanentă și rapidă a noii realități geostrategice și în avansarea de căi de acțiune adecvate la nivel internațional.
Avem de gestionat riscuri multiple, dar am arătat că avem capacitatea de a ne apăra interesele. Iar în perioada următoare trebuie să continuăm să facem asta la fel de profesionist – mă refer în primul rând la planul securitar, în sens larg, fie că vorbim despre cadrul de securitate al NATO și la nivelul Uniunii Europene, fie despre cel legat de asigurarea securității energetice, prin accesul la resurse, investiții și prețuri accesibile pentru cetățeni, sau despre planul securității alimentare.
Nu trebuie să neglijăm importanța accentuată a asigurării resurselor tehnologice sau securizarea de noi lanțuri de aprovizionare.
În tot acest mediu complex, politica externă a României are o serie de constante care ghidează acțiunea dumneavoastră.
Unul dintre aceste repere este reprezentat de acțiunea și rolul României în cadrul Uniunii Europene. Trebuie să rămânem consecvenți în a promova accelerarea reformelor destinate creșterii convergenței și a coeziunii, susținerea valorilor fundamentale ale Uniunii, implementarea priorităților în materie de schimbări climatice - devenite tot mai acute și cu impact direct asupra vieții noastre de zi cu zi -, digitalizare, inclusiv securitate cibernetică, și reziliență.
În perioada următoare este necesar să continuați activ demersurile de atingere a obiectivelor noastre majore la nivel european – cu accent pe aderarea României la Spațiul Schengen și finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare”, a precizat șeful statului.
Klaus Iohannis a vorbit și de pregătirea aderării la Uniunea Europeană a Ucrainei, Republicii Moldova, precum și de sprijinul acordat de România în acest proces.
„Doresc să menționez și importanța deciziei istorice a Uniunii Europene, pentru care am lucrat intens împreună: acordarea statutului de candidat Ucrainei și Republicii Moldova și recunoașterea perspectivei europene a Georgiei, la reuniunea Consiliului European din iunie, decizii care au reprezentat reafirmarea valențelor strategice ale extinderii. Trebuie să continuăm să susținem parcursul european al acestor state, pe toate palierele. În egală măsură, sprijinul nostru pentru procesul de extindere cu statele din Balcanii de Vest rămâne prioritar pe agendă.
România va continua să fie alături de Ucraina și de cetățenii acesteia, în strânsă coordonare cu partenerii noștri euroatlantici, iar eforturile vor fi axate nu numai pe sprijinul pe multiple planuri, dar și pe implicarea în procesul de reconstrucție.
După cum știți, România sprijină consecvent și puternic eforturile Republicii Moldova de integrare europeană și programul de reforme al actualei guvernări de la Chișinău. Am fost mereu alături de cetățenii țării vecine prin acțiuni concrete de susținere în depășirea crizelor.
România a promovat puternic la nivel european acordarea de sprijin Republicii Moldova pentru întărirea capacităților sale de a gestiona refugiații și pentru creșterea rezilienței sistemului energetic. Salut, în special, lansarea în acest an a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, în baza inițiativei României, Germaniei și Franței. Găzduirea în România, în luna iulie, a celei de-a doua ediții a avut rezultate foarte bune. Dar eforturile noastre de sprijin pentru Chișinău trebuie să continue pe toate dimensiunile”, a menționat Iohannis.
Președintele României a prezentat și importanța Parteneriatului Strategic cu SUA și proiectele în cadrul cooperării regionale, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.
„În contextul agresiunii Rusiei, unitatea transatlantică a fost impecabilă. Sesiunile frecvente de coordonare cu Președintele SUA, Joe Biden, la care am participat în diverse formate, au demonstrat că, pentru menținerea securității și prosperității euroatlantice, cooperarea dintre Europa și America de Nord rămâne esențială.
Salut, de asemenea, marcarea în acest an a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, pilon esențial al politicii noastre externe și de securitate. Decizia SUA de a-și crește prezența militară în România este o reconfirmare a rolului crucial pe care cooperarea româno-americană îl joacă în planul securității regionale.
Pe palier NATO, s-au înregistrat progrese semnificative, iar Summitul de la Madrid a reprezentat un moment de vârf în transformarea fundamentală a Alianței, în deplin acord cu interesele de securitate ale României. Rezultatele obținute – adoptarea Noului Concept Strategic, consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, consacrarea importanței strategice a Mării Negre –, la care am lucrat împreună, corespund pe deplin obiectivelor pe care le-am urmărit. La sfârșitul lunii noiembrie vom găzdui, la București, reuniunea miniștrilor de externe din statele NATO, un moment foarte important pentru aplicarea deciziilor Summitului de la Madrid și pe care trebuie să-l pregătiți foarte bine.
În ceea ce privește cooperarea regională, România își va asuma în 2023, pentru a doua oară, organizarea Summitului Inițiativei celor Trei Mări. Este o dovadă a interesului strategic aparte și a relevanței speciale a obiectivelor Inițiativei, mai ales conectivitatea regională, pentru noi și partenerii noștri cu interese similare, și vă încurajez să promovați și să pregătiți cât mai bine rezultatele acestei reuniuni.
Un multilateralism revigorat, mai eficient, rămâne pentru România un reper major în protejarea ordinii internaționale bazate pe reguli. În acest sens, procesul de aderare a României la OCDE dobândește o valoare strategică deosebită și salut progresele pe care le-ați obținut pe această direcție. Vă îndemn să continuați susținut, cu deosebită seriozitate și consecvență, toate demersurile în vederea aderării.
În egală măsură, vreau să reamintesc faptul că aprofundarea relațiilor și a parteneriatelor strategice cu statele europene și din afara spațiului european cu care avem astfel de relații trebuie să rămână o preocupare constantă și un element esențial al politicii noastre externe. Este nevoie, totodată, de investirea de noi energii pentru a ne reconecta sau a ne păstra aproape, după caz, prietenii și partenerii României din zona Orientului Mijlociu, a Golfului, Africii, Indo-Pacificului și Americii Latine. În momentul de răscruce actual la nivel global, nu distanțele geografice contează, ci apropierea valorilor și acțiunea în sprijin reciproc, atunci când este nevoie”, a mai subliniat Klaus Iohannis.
„Subliniez o dată în plus că diplomația română reprezintă un pilon esențial prin care țara noastră își atinge și își protejează interesele naționale, pe care își sprijină dezvoltarea și creșterea rezilienței strategice. Vă îndemn să continuați să vă asumați acest rol crucial! De asemenea, sprijinirea, în continuare, a cetățenilor români aflați peste granițe rămâne o prioritate pentru dumneavoastră”, a mai transmis președintele Iohannis, marți, cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române, potrivit Administrației Prezidențiale.
