Dan Anton, magistrat în cadrul Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori, este acuzat de trafic de influență, violarea vieții private, instigare la abuz în serviciu, șantaj și dare de mită.
Totodată, în același dosar a fost reținută și Mihaela Gabriela Prelipcean, grefier în cadrul Judecătoriei Iași, acuzată de favorizarea făptuitorului.
De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus începerea urmăririi penale, sub control judiciar, și față de:
Mihaela Juravle, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Darabani, fiind acuzată de săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Teodor Hăucă, fost senator în Parlamentul României și, în prezent, administrator al unei societăți comerciale, acuzat de trafic de influență, cumpărare de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Marina Moglan, concubina lui Dan Anton (având dublă cetățenie română și moldovenească), cu privire la săvârșirea infracțiunilor de complicitate la șantaj, complicitate la dare de mită și dare de mită.
Del Gatto Renato, om de afaceri italian, acuzat de cumpărare de influență. Procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:
Doina Bădică, consilier în cadrul Senatului României – Comisia Economică Industrii și Servicii, cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Florin Daniel Zvîncă, lucrător de poliție în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca Costești, acuzat de abuz în serviciu.
Carmen Gabriela Lupușoru, medic primar neurologie psihiatrică pediatrică la Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Cătălin Ion Popușori, agent de pază, acuzat de săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Oamenii legii arată, în ordonanțele întocmite că, în cursul anului 2014, după ce Parchetul de pe lângă Judecătoria Huși a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a unei persoane cu dublă cetățenie, română și moldovenească, acuzată de contrabandă calificată în formă continuată, o rudă a acesteia a apelat la inculpatul Teodor Haucă pentru ca acesta să-și folosească influența asupra unor magistrați din cadrul Curții de Apel Iași, în vederea soluționării favorabile a dosarului respectiv.
Astfel, la data de 14 mai 2014, cu ocazia unei întâlniri organizate la un hotel din municipiul Iași, la care au participat, printre alții, și Teodor Haucă și Dan Anton, acesta din urmă le-a dat asigurări interlocutorilor săi că poate interveni pe lângă cei doi judecători învestiți cu judecarea cauzei respective.
În schimbul intervenției sale, dar și pentru a garanta succesul demersurilor frauduloase, Dan Anton le-a cerut persoanelor interesate să-i angajeze persoanei trimise în judecată, ca apărător, un apropiat de-al său, avocat în cadrul Baroului Iași.
În același context, Teodor Haucă și o altă persoană i-au asigurat, în datele de 09 octombrie 2014 și 10 octombrie 2014, cu titlu gratuit, magistratului Dan Anton, servicii hoteliere și de transport pe raza orașelor Bălți și Chișinău din Republica Moldova.
În cursul lunii februarie 2015, magistrații Curții de Apel Iași au menținut față de aceasta pedeapsa de 4 ani și 6 luni de închisoare și au desființat în integralitate, cu privire la latura civilă, sentința penală emisă de Judecătoria Huși, diminuând daunele materiale la care a fost obligată inițial persoana trimisă în judecată pentru contrabandă.
Începând cu data de 18 septembrie 2014, între Dan Anton și concubina acestuia, Marina Moglan și doi oameni de afaceri din Italia, unul dintre ei fiind Del Gatto Renato, au avut loc mai multe întâlniri al căror subiect îl constituia facilitarea intrării și dezvoltării unor investiții în infrastructură pe piața din Republica Moldova, de către aceștia din urmă.
Aceste tatonări s-au concretizat în cursul lunii august 2015, când Del Gatto Renato i-a promis magistratului Dan Anton o sumă consistentă, dar neprecizată de bani, pentru sine, și un post de director la firma nou înființată în Chișinău, Republica Moldova, pentru Marina Moglan.
Dan Anton a fost de acord cu „oferta” omului de afaceri, angajându-se că va interveni în acest sens atât pe lângă o persoană influentă din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, cât și pe lângă unii membri din guvernul acestui stat.
Cei doi inculpați chiar i-au intermediat omului de afaceri o întâlnire cu unul dintre miniștrii guvernului din Republica Moldova.
La data de 27 februarie 2015, Dan Anton, sprijinit de Marina Moglan, a pătruns în locuința fostului soț și, fără consimțământul acestuia, a instalat un mijloc tehnic de înregistrare video, disimulat într-un ceas electronic, în scopul obținerii unor imagini care să conțină detalii din viața privată a acestuia.
Anterior, Dan Anton, beneficiind de ajutorul unei alte persoane, l-a înregistrat video, în mediul ambiental, în mod nelegal, într-un loc public.
Aceste filmări urmau să fie folosite ulterior de către cei doi inculpați în vederea șantajării persoanei respective, dar și de a-l discredita pe acesta în fața diferitelor organisme ale statului.
În intervalul 29 decembrie 2014-0 ianuarie 2015, Dan Anton a făcut demersuri, printr-un intermediar, pe lângă suspectul Florin Daniel Zvîncă, lucrătorul de poliție în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca Costești, județul Botoșani, determinându-l pe acesta din urmă să-și încalce, la data de 03 ianuarie 2015, atribuțiile de serviciu, precum și dispozițiile imperative ale din Legea privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.
Concret, suspectul a permis ieșirea din țară, pe la Punctul de trecere a frontierei Stânca, județul Botoșani, a inculpatei Marina Moglan însoțită de copiii minori ai acesteia, fără să aibă o declarație autentificată a celuilalt părinte, privind acordul în legătură cu efectuarea de către copiii minori, a unei călătorii în afara granițelor statului român, respectiv în Republica Moldova.
În cursul lunii noiembrie 2014, Dan Anton, beneficiind de ajutorul concubinei sale, l-a cointeresat material, prin oferirea unor sticle cu băuturi alcoolice, pe suspectul Cătălin Ion Popușoi, agent de pază la o firmă care asigura securitatea unității școlare frecventată de cei doi copii minori ai Marinei Moglan.
În schimbul acestor bunuri, suspectul trebuia să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să-i semnaleze lui Dan Anton orice vizită făcută de tatăl minorilor în cadrul unității școlare, fiind „pus în gardă” în acest fel, cu privire la prezența persoanei respective pe raza municipiului Iași.
În cursul lunii mai 2014, după pronunțarea divorțului și în condițiile în care, fostul soț al Marinei Moglan și-a manifestat intenția de a devoala în mass-media datele pe care le deținea privind imoralitatea judecătorului Dan Anton, a fost acostat de o persoană care a amenințat-o că, în cazul în care își va materializa intențiile de a expune în presă relația extraconjugală a magistratului, va suferi consecințe de ordin fizic. Câteva luni mai târziu fostul soț al inculpatei l-a văzut pe cel care-l amenințase în compania lui Dan Anton.
Ulterior acestui eveniment, începând cu data de 08 septembrie 2014, persoana amenințată a formulat mai multe plângeri penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare care-l vizau pe judecătorul Dan Anton, adresate Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, Consiliului Superior al Magistraturii și Președinției României, date care au ajuns la cunoștința magistratului, inclusiv prin intermediul concubinei sale, Marina Moglan.
Pentru a-l descuraja și pentru a-l determina pe acesta să înceteze demersurile inițiate în justiție sau făcute pe lângă alte autorități ale statului, Dan Anton a inițiat o campanie de hărțuire a persoanei respective, prin interpuși, urmărind, în principal, privarea acesteia de dreptul de a lua contact cu cei doi copii minori, dar și pentru a se asigura că nu vor mai exista acțiuni care să aducă atingere intereselor magistratului.
Concret, inculpatul Dan Anton a acționat pentru identificarea și determinarea unor medici abilitați în domeniul psihiatriei infantile să întocmească, în fals, documente din care să rezulte agresiuni de natură psihică exercitate de fostul soț al inculpatei Marina Moglan, asupra copiilor.
Astfel, data de 24 noiembrie 2014, Dan Anton a contactat-o pe suspecta Carmen Gabriela Lupușoru, medic primar neurologie psihiatrică pediatrică la Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola, și, folosindu-se în mod explicit, de autoritatea funcției deținute, a acționat pentru influențarea deciziei acesteia.
În urma acestor demersuri, dar și ca urmare a remiterii cu titlu de mită de către inculpata Marina Moglan a unor produse alimentare și băuturi alcoolice, în cuantum de 168 lei, medicul Carmen Gabriela Lupușoru a întocmit o scrisoare medicală neconformă realității, cu privire la unul dintre minori, conform căreia copilul suferă de afecțiuni generate de comportamentul violent al tatălui.
În același scop, de discreditare a fostului soț dar și de decădere a acestuia din drepturile părintești, Marina Moglan a înregistrat la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași o sesizare în legătură cu presupuse abuzuri exercitate de tată asupra celor doi minori.
Ulterior, în data de 03 martie 2015, Marina Moglan a înaintat Judecătoriei Iași o cerere privind emiterea unui ordin de protecție și evacuare temporară a fostului soț din locuința comună, iar în data de 27 martie 2015, o cerere de exercitare exclusivă de către reclamantă a autorității părintești asupra celor doi copii minori.
Aceste acțiuni au fost bazate exclusiv pe documente eliberate de către instituțiile statului sau instituții particulare în baza presiunilor exercitate de către Dan Anton.
În intervalul 14 octombrie-11 noiembrie 2014, Teodor Haucă a pretins că are influență asupra membrilor Secțiilor de judecători și de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, promițându-i Mihaelei Juravle, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Darabani că, prin intermediul cunoștințelor din lumea judiciară sau politică, îi va determina pe membrii acestor secții să aprobe, fie transferul, fie numirea acesteia în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, respectiv judecător la Judecătoria Rădăuți, Judecătoria Suceava sau Judecătoria Botoșani.
În schimbul traficării influenței, Teodor Haucă i-a pretins Mihaelei Juravle ca, în urma ocupării uneia dintre aceste noi funcții, să îi asigure acestuia cât și firmelor administrate de acesta, protecția în plan juridic.
În același context, în intervalul 15 octombrie 2014-19 noiembrie 2014, Teodor Haucă i-a solicitat suspectei Doina Bădică, consilier în cadrul Senatului României – Comisia Economică Industrii și Servicii, să redacteze și să semneze în fals două cereri în numele Mihaelei Juravle pe care să le înregistreze la biroul registratură secretariat și arhivă din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Falsificarea semnăturilor olografe din cuprinsul celor două cereri a fost executată cu știința și în complicitate cu Mihaela Juravle.
Printr-o hotărâre din luna noiembrie 2014, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu unanimitatea voturilor valabil exprimate, a constat că cererea de numire în funcția de judecător la Judecătoria Botoșani a numitei Mihaela Juravle este tardivă și că aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege în vederea numirii în funcția de judecător la Judecătoria Rădăuți sau la Judecătoria Suceava.
Printr-o altă hotărâre emisă în aceeași zi, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritatea voturilor valabil exprimate, a constat că cererea de transfer în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți sau la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava a Mihaelei Juravle este tardiv formulată.
La data de 11 mai 2015, Mihaela Gabriela Prelipcean, grefier, a fost audiată de procurorii anticorupție, în calitate de martor, ocazie cu care aceasta a fost întrebată în legătură cu natura mai multor mesaje text, tip „sms”, transmise de pe numărul său de telefon mobil, pe numărul de telefon mobil al judecătorului Dan Anton.
Aceste mesaje cuprindeau în esență amenințări formulate de către inculpată la adresa lui Dan Anton, privind o viitoare denunțare a acestuia la Direcția Națională Anticorupție, ca urmare a unor infracțiuni de corupție săvârșite de către magistrat și de care aceasta pretindea, în cuprinsul mesajelor, că are cunoștință.
Inculpata a precizat în declarația dată la momentul respectiv că acele amenințări nu aveau nici o bază reală, dar după încheierea audierilor, l-a contactat pe magistratul Dan Anton, printr-un intermediar pe care l-a instruit să utilizeze un limbaj codat și să-l avertizeze pe acesta că este interceptat de către Direcția Națională Anticorupție, lucru care s-a și întâmplat la data de 13 mai 2015.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.
La data de 22 octombrie 2015, inculpații Dan Anton și Mihaela Gabriela Prelipcean urmează să fie prezentați Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
