Autoritățile române, notează ambasadorul, și-au făcut clară susținerea pentru guvernul britanic în ceea ce privește sancționarea persoanelor care se folosesc în mod ilegal sau abuzează de sistemul social britanic, atâta timp cât aceste măsuri sunt în conformitate cu legislația UE.
De altfel, amintește Ion Jinga, un raport al Comisiei Europene, citat de publicația Financial Times la 6 decembrie 2013, nu a găsit nicio dovadă că imigranții din UE accesează ajutoarele sociale din Marea Britanie proporțional mai mult decât alți rezidenți din această țară. Același lucru este valabil și pentru alte țări europene, se indică în raportul amintit.
În februarie 2013, numărul total al persoanelor aflate la vârsta care pot lucra care solicitau ajutoare în Marea Britanie a fost de 5,7 milioane de persoane, dintre care 7% nu erau cetățeni britanici. Doar 1.740 de români s-au aflat pe această listă (reprezentând 0,03% din numărul total de solicitanți ), ceea ce este neglijabil, precizează Jinga. De asemenea, amintește ambasadorul, din numărul total de 40.171 de solicitări de alocații pentru copii care trăiesc într-o altă țară a UE, doar 324 au mers la copii români ( 0,8%). Încă o dată, cifra este neglijabilă. Folosind aceste cifre, scrie Jinga, este de remarcat faptul că 9,5% dintre cele 60 de milioane de persoane care trăiesc în Marea Britanie primesc ajutoare, față de doar 1,4% din cei 120.000 de români care trăiesc în Marea Britanie. Pe scurt, românii sunt contributori neți la bugetul public, nu persoane care secătuiesc sistemul de ajutoare.
De fapt, argumentează diplomatul, prezența românilor în Marea Britanie este în principal rezultatul cererii existente pe piața britanicăa muncii. Românii nu iau locurile de muncă ale britanicilor. În momentul de față, companiile britanice oferă 5.000 de posturi românilor pentru a umple golurile existente pe piața locurilor de muncă cu înaltă calificare. De la 1 ianuarie 2014, subliniază Jinga, ambasada României la Londra a primit mesaje de la peste zece companii britanice care doresc să angajeze români.
În Marea Britanie, amintește ambasadorul, nu există nicio obligație pentru străini de a se înregistra la sosire la autoritățile locale și, prin urmare, nu este posibil să se cunoască câți români și bulgari au venit în această țară în primele două săptămâni de la ridicarea restricțiilor. Ceea ce știm este că pe zborul care a ajuns pe aeroportul Luton la 1 ianuarie, doar doi romani au profitat de ridicarea restricțiilor în Marea Britanie. Există de asemenea, cifre din Olanda, unde înregistrarea este solicitată: astfel, în primele 10 zile de la ridicarea restricțiilor, 21 de români și 15 bulgari s-au înregistrat. Nu văd nici un motiv, scrie Jinga, pentru care Olanda ar fi mai puțin atractivă decât Regatul Unit, în condițiile în proximitatea geografică joacă în favoarea olandezilor.
Românii care au venit in Marea Britanie au făcut acest lucru pentru a munci, nu pentru ajutoare, subliniază ambasadorul. Autoritățile române sunt preocupate să ofere cetățenilor români motive solide pentru a rămâne sau a reveni în România, în scopul de a susține creșterea economică actuală — de 4,1 % în ultimul trimestru, cea mai mare din UE. Pe de altă parte, amintește ambasadorul, libera circulație a persoanelor este un pilon fundamental al Uniunii Europene, iar cetățenii europeni au dreptul de a decide unde vor să locuiască și să lucreze în cadrul UE.
Românii care își exercită dreptul la libera circulație în Marea Britanie așteaptă doar un statut echitabil și nediscriminatoriu, similar celui aplicat celorlalți cetățeni europeni și, spre exemplu, cetățenilor britanici care locuiesc în România. Restricțiile au creat vulnerabilități de ambele părți. Îndepărtarea lor la 1 ianuarie 2014 este, prin urmare, începutul unui joc în care ambele părți au de câștigat, conchide diplomatul român.
