Izvorul Tămăduirii și peste 30 de izvoare de acest fel în România. Pe lângă biserici sau mănăstiri există ape şi izvoare vindecătoare și făcătoare de minuni.
Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului, nu are dată fixă, în acest an e prăznuită pe 21 aprilie, e trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată, prima după Sfintele Paști. La originea acestei sărbători se află o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Potrivit Tradiției, un orb a primit vederea după ce s-a spălat cu apă unui izvor din jurul acestui loc, scrie creștinortodox.ro.
Izvorul Tămăduirii. Cele mai cunoscute izvoare tămăduitoare din țară. În fiecare an, zeci și sute de mii de credincioşi vin în pelerinaj la aceste mânăstiri și la izvoarele Tămăduirii.
Izvorul Tămăduirii de la Mănăstirea Ghighiu
Unul din izvoarele tămăduitoare de la noi din țară se află la Mănăstirea Ghighiu din județul Prahova, la mai puțin de 5 km de municipiul Ploiești. În spatele Mănăstirii Ghighiu, încă din vechime, era un izvor tămăduitor, cu o apă rece şi bogată, care a ţâşnit chiar pe locul unde s-ar fi arătat Maica Domnului, poruncind logofătului Coresi să ridice mănăstirea. Despre izvorul din incinta ansamblului monahal, legenda spune că atunci când căuta loc de mănăstire, călugărul Agapie împreună cu patru ucenici, obosiţi de drum, au poposit într-o poiană din Codrii Vlăsiei pentru a se odihni. Aici au fost treziţi de un foşnet, susurul unui izvor, ei înţelegând astfel că aici este locul potrivit unde să facă un schit, devenit astăzi Mănăstirea Ghighiu. De la acest izvor şi-a luat mănăstirea hramul Izvorul Tămăduirii. Tradiţia spune că este un izvor cu apă tămăduitoare, lucru dovedit în timp, prin mărturiile oamenilor care au băut această apă cu credinţă şi s-au vindecat de diferite boli. În perioada comunistă, în anul 1958, izvorul a fost acoperit cu o dală de beton, dar apa a continuat să picure, făcându-şi cale pe lângă placa de beton, care a fost îndepărtată abia peste 30 de ani. Cel care a curăţat cu grijă izvorul a fost Părintele Pantelimon, care îndurase grele suferinţe în beciurile comuniste, unde a fost întemniţat. Icoana Maicii Domnului se arată uneori foarte întunecată la față, alteori pare foarte luminoasă, însă ea este considerată totuşi tristă, în privința expresiei Preacuratei Fecioare, uneori Maica plânge, iar alteori nu se lasă ridicată și mutată, și nici fotografiată.
Se spune că Episcopul Samaha al Antiohiei a avut un vis prin care Maica Domnului îi spunea unde să fie mutată Icoana, precizând numele mănăstirii Ghighiu. În anul 1958, Icoana a fost adusă cu fast, la mănăstirea Ghighiu, în prezența patriarhului Justinian Marina. În momentul sosirii alaiului la Ghighiu, episcopul sirian a izbucnit în lacrimi în fața tuturor, simțind că pentru păcatele conaționalilor săi Maica Domnului a poruncit schimbarea locului Icoanei. Încă de la aducerea ei din Siria icoana era cunoscută ca fiind aducătoare de fapte minunate şi vindecări, multe din acestea fiind consemnate în urma rugăciunilor la această icoană şi a mărturiilor celor care şi-au pus credinţa în Maica Domnului. Episcopul sirian care a adus icoana a cerut iertare Fecioarei pentru că a luat icoana din locul unde se afla, iar a doua zi, în locul în care s-a rugat, a apărut un izvor tămăduitor, scrie manastireaghighiu.ro
Izvorul Tămăduirii de la Mânăstirea Dervent
Un alt izvor cu apă vindecătoare se află la Mănăstirea Dervent, la 120 de km distanţă de Constanţa, pe DN 3, în apropiere de Ostrov. Tradiția spune că acest izvor a țâșnit din locul în care Apostolul Andrei a împuns piatra cu toiagul. Iar cu acea apă i-a botezat pe cei care au crezut. Mănăstirea Dervent este cunoscută în rândul credincioşilor prin crucile de piatră, făcătoare de minuni, şi Izvorul Tămăduirii a cărui apă, se spune, vindecă bolile. Legenda Izvorului tămăduirii de la Dervent e strâns legată de peşterea Sfântului Andrei, aflată la aproape 40 de kilometri depărtare.
Povestea Izvorului de la Dervent este consemnată chiar de călugări. Ea apare şi în pictura paraclisului ce s-a ridicat în acel loc, o pictură în frescă ce înfăţişează registre din cronologia mănăstirii.
Odată cu închiderea mănăstirii în anul 1960 a secat şi izvorul, dar după 1990, în urma rugăciunilor preoţilor, firicelul de apă care timp de aproape 2000 ani a sfinţit acest ochi de lumină a renăscut. De atunci, izvorul curge din nou, fără încetare, notează manastirea.dervent.ro
Izvorul Tămăduirii de la Mănăstirea Horăicioara
Alt loc binecuvântat cu apă tămăduitoare este izvorul de la Mănăstirea Horăcioara din județul Neamț. Acest izvor a fost descoperit acum un secol, datorită rugăciunilor monahilor către Maica Domnului de a le dărui un izvor mai aproape de mănăstire, potrivit crestinortodox.ro. Se spune că toți călugării s-au zăvorât în bordeie și au ţinut post negru timp de 40 de zile, rugându-se neîncetat. Dumnezeu le-a ajutat, iar în a patruzecea zi primul monah care a ieșit din bordei a văzut-o pe Maica Domnului lovind cu toiagul chiar în locul unde este astăzi izvorul. Minunea s-a petrecut în timpul stăreţiei arhimandritului Ermoghen Buhuș (1837-1877). Odată cu refacerea bisericii a fost ales al doilea hram al mănăstirii – Izvorul Tămăduirii, pe lângă cel de la început, Buna Vestire. El izvorăște de sub muntele Feriga și se află la 50 m de biserica mânăstirii, în partea de sud a lăcașului. Izvorul tămăduitor se află lângă o troiță. În ’95, pe când egumen la Horăicioara era Părintele Naum, o bătrânică şi-a recăpătat vederea după ce a luat apă de la izvor şi şi-a spălat ochii, potrivit doxologia.ro.
Izvorul Tămăduirii de la Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă
La Mănăstirea Cetățuia din comuna Cetateni, la 22 de kilometri sud-est de orașul Cămpulung, se află un izvor tămăduitor, cu adevărat misterios: curge într-o perioadă scurtă şi bine definită din an: izvorăște din altar, fără greșeală şi fără excepţie, în fiecare an, în ziua praznicului Izvorului Tămăduirii și seacă, cu aceeași exactitate, în ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului. Izvorul își arată adevărata și deplina putere vindecătoare, doar în zilele celor două praznice ale Maicii Domnului, hramuri de altfel ale mănăstirii. Apa tămăduitoare izvorăște neîncetat între cele doua sarbatori, dintr-unul din pereții de piatra ai sfântului altar. Bazinașul este în permanență plin cu apa sfânta, ce a vindecat mulți credincioși. Cunoscută inițial ca Schitul Cetățuia Negru Vodă, mânăstirea este construită pe o stâncă înaltă, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stâng al râului Dâmbovița, între Valea lui Coman și Valea Chiliilor. Locul ar fi fost ales pentru că aici venea domnitorul Negru Vodă să se roage, folosit și ca refugiu, potrivit crestinortodox.ro. Tot aici se află și Peștera lui Negru Vodă.
Izvorul Tămăduirii de la Biserica Greacă din Brăila
A fost descoperit în anul 1863, în vremea efectuării unor lucrări de construcție la sfântul lăcaș. Comunitatea grecească din Brăila tocmai primise permisiunea pentru o biserică în limba greacă, la 15 mai 1863, de domnitorul Alexandru I. Cuza. La 8 septembrie 1863 a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie. La săpăturile pentru altar a fost descoperit izvorul, ce a fost ulterior captat într-o fântână, chiar sub Altarul Sfăntului Gherasim apărătorul Chefalonie, unde se oficiază slujba de Izvorul Tămăduirii în Săptămâna Luminată. Izvorul se află la o adâncime de 15 metri şi are proprietăţi vindecătoare. Când a fost descoperit, apa ar fi țâșnit și l-ar fi stropit pe un bărbat orb care la scurt timp și-ar fi recăpătat vederea. Se spune că Izvorul de la Biserica Greacă din Brăila curge doar în prima vinere după Învierea Domului, apoi seacă. Biserica a fost sfinţită la 29 octombrie 1872 de Prea Sinţitul Episcop Melchisedec, potrivit bisericagreaca-braila.ro.
IZVOARELE TĂMĂDUIRII DIN ROMÂNIA
Sunt peste 30 de izvoare tămăduitoare și făcătoare de minuni în țara noastră. Iată de unde se poate lua așa-numita „apă a vieții”:
• Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus, com. Voila, jud. Braşov – izvor şi fântână tămăduitoare
• Mănăstirea Bucium, sat Bucium, com. Şinca, jud. Braşov – izvor tămăduitor (sub care se zice că sunt moaşte ale Sf. Ioan Botezătorul)
• Mănăstirea Izbuc, sat Ponoarele, com. Cărpineţ, jud. Bihor – izvorul „Izbuc”
• Mănăstirea Prislop, sat Silvaşu de Sus (Haţeg), com. Prislop, jud. Hunedoara -izvor tămăduitor (tot aici se află şi mormântul părintelui Arsenie Boca)
• Mănăstirea Râmeţ, com. Râmeţ, jud. Alba – izvor tămăduitor în paraclis
• Schitul Posaga, com. Posaga, jud. Alba – izvor tămăduitor
• Schitul Călugăra, com. Ciclova Montană (Oraviţa) – izvor tămăduitor în biserică
• Mănăstirea Izvorul Miron, sat Româneşti, com. Tomeşti, jud. Timiş – izvor tămăduitor cu ape termale
• Mănăstirea Săraca, com. Şemlacu Mic, jud. Timiş – izvor tămăduitor
• Schitul Vasiova, oraşul Bocşa, jud. Caraş Severin – izvor tămăduitor în capelă • Schitul Valiug de pe Muntele Semenic, jud. Caraş Severin – lac sfânt
• Mănăstirea Brâncoveni, com. Brâncoveni, jud. Olt – izvor tămăduitor
• Schitul Pătrunsa, com. Bărbăteşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor
• Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (Izvorul Frumos)
• Mănăstirea Bistriţa, com. Costeşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor ce picură în peştera Sf. Grigorie (Vânturariţa), Galeria Asceţilor
• Mănăstirea Frăsinei, com. Muereasca, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (al Sf. Calinic)
• Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com. Stoeneşti, jud. Vâlcea – izvor cu apesulfuroase, tămăduitor în Vinerea de după Paşte
• Schitul Horăicioara, com. Crăcaoani, jud. Neamţ – izvor tămăduitor
• Fântâna din satul Smeeni – apă tămăduitoare
• Biserica „Greceasca”, Brăila, jud. Brăila – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Dervent, com. Ostrov, jud. Constanţa – izvor tămăduitor (al Sf.Andrei)
• Mănăstirea „Peştera Sf. Ap. Andrei” , comuna Ioan Corvin, jud. Constanţa -izvoare tămăduitoare (ale Sf. Andrei)
• Mănăstirea „Sf. Ioan Casian”, comuna Târguşor, jud. Constanţa – izvor tămăduitor
• Mănăstirea „Sf. Maria – Techirghiol”, Techirghiol, jud. Constanţa – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Cetăţuia, com. Cetăţeni, jud. Argeş – izvor tămăduitor în altar, ce curge de la data „Izvorului Tămăduirii” până la 15 august, „Adormirea Maicii Domnului”
• Mănăstirea Robaia, com. Muşateşti, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Nămăieşti, lângă Câmpulung Muscel, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Glavacioc, sat Glavacioc, com. Ştefan cel Mare, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Biserica „Sf. Nectarie Taumaturgul şi Sf. Calinic de la Cernica – a Izvoarelor de Leac”, sat Vâlcele/Crâmpoţani, com. Merişani, jud. Argeş (DN Piteşti – Curtea de Argeş) – 7 izvoare tămăduitoare (pe locuri de putere vechi; regula „tăcerii” pe o rază de 1 km de jur împrejur)
• Fântâna din satul Prodăneşti, com. Ioneşti, jud. Argeş – apă tămăduitoare
• Fântâna din satul Glambocu (lângă Piteşti), jud. Argeş – apă tămăduitoare
• Mănăstirea Ghighiu (lânga Ploieşti) – izvor tămăduitor
• Biserica din satul Parepa-Ruşani, com. Colceag, jud. Prahova – fântână tămăduitoare (la locul unei Teofanii din 1935)
• Mănăstirea Cernica, lângă Bucureşti – izvor tămăduitor (la intrare)
• Biserica „Sf. Gheorghe – Mărţişor” – izvor tămăduitor (vizavi de fosta Măn. Văcăreşti)