Ion Caramitru va rămâne în memoria oamenilor nu doar pentru rolurile interpretate în teatru şi în film încă din anii \"60, ci şi prin faptul că, pe 22 decembrie 1989, a fost prima persoană care a vorbit la TVR, după plecarea cu elicopterul a lui Nicolae Ceauşescu din sediul fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român, produsă cu nici o oră în urmă.
Era aproape ora 13:00 când actorul Ion Caramitru rostea următoarele cuvinte din studioul 4 al TVR, fiind urmărit în direct de peste 20 de milioane de telespectatori: "Fratilor! Multumita lui Dumnezeu, ne aflam in studiourile Televiziunii. Am reusit sa ajungem aici, in spatele tancurilor, cu armata si cu studentime, cu oameni pe care ii vedeti si cu mii si mii de romani si de alte nationalitati. In fata dumneavoastra se afla eroul nostru, Mircea Dinescu, poetul. Va rog sa il priviti. El lucreaza. Vă va spune despre ce este vorba".
Televiziunea Română devenea în acele momente Televiziunea Română Liberă, după 24 de ani în care ţara a fost condusă de Nicolae Ceauşescu, iar regimul a fost unul dictatorial.
Acum, la 30 de ani distanţă, într-o discuţie purtată cu jurnalistul realitatea.net Cristian Otopeanu, Ion Caramitru a povestit amplu despre evenimentele produse la TVR pe 22 decembrie 1989, când toată România era cu ochii pe micile ecrane. Totodată, marele actor a făcut referire şi la Ion Iliescu, viitorul şef de stat, dar şi la Corneliu Vadim Tudor, pe care l-a catalogat drept un "imbecil" din cauza atitudinii avute faţă de el.
- realitatea.net: Domnule Ion Caramitru, s-au împlinit 30 de ani de la Revoluţie. Povestiţi-ne cum a decurs ziua de 22 decembrie 1989 pentru dumneavoastră!
- Plecand de la baricada care era in zona Pietei Romane, facuta de Armata, cu trei TAB-uri puse de-a curmezisul bulevardului si cu militari in uniforma si de armata si de securitate, care interziceau accesul catre Intercontinental, adica spre cealalta baricada, ca sa nu se faca jonctiunea intre oameni. Iar aici, in zona Piata Romana, pana la aceasta baricada, erau foarte multi oameni. Mai ales cei care in dimineata zilei de 22 decembrie au venit cu metroul in Piata Romana si cei mai multi s-au atasat celor care eram acolo din noaptea precedenta.
La ora 10:00, am dat telefon acasa de la un telefon public aflat in holul unui cinematograf al carui nume imi scapa acum, iar mama mea mi-a spus ca la televiziune este Ceausescu care face un comunicat important. Am rugat-o sa puna receptorul la TV si am auzit comunicatul cu declansarea starii de necesitate si sinuciderea tradatorului Milea. Asta a fost vestea cea buna, pentru ca era limpede, daca armata ramanea fara comandant suprem, va fi deruta. Am fugit imediat la maiorul care era la comanda celor trei TAB-uri, i-am spus asta, nu m-a crezut, a intrat intr-un TAB, probabil ca a dat un telefon, a aflat ca asa a fost, a iesit plangand si a spus ca se pune la dispozitia noastra. Am zis sa mergem la televiziune si toata lumea care era acolo s-a urcat pe cele trei TAB-uri si s-a plecat pe Bulevardul Ana Ipatescu (n. red. actualmente Lascar Catargiu) spre televiziune. Era o mare de oameni.
In dreptul hotelului Minerva, a aparut un elicopter si o avioneta din care s-au aruncat manifeste pro-Ceausescu, lumea a huiduit si am mers pana in Piata care acum se numeste Charles de Gaulle. Acolo, acest maior ne-a spus ca a primit ordin sa se retraga la garnizoana si a plecat. Apoi, noi am intrat in curtea televiziunii, care era plina. Am urcat scarile, am ajuns la etajul unde era Studioul 4 si unde imi aduc aminte ca un ofiter de securitate, un gradat, nu stiu era daca neaparat ofiter, care intotdeauna era acolo ca sa verifice documentele celor care intrau, nu parasise locul si voia sa ne salute, dar nu reusea sa isi tina mana din tremurul care il bantuia, incercand sa ne salute cu mana la chipiu.
Ion Caramitru, despre ziua de 22 decembrie 1989: "La TVR, ni s-a spus că nu pot emite pentru că nu au energie. Dar ne-au filmat pe ascuns, iar imaginile au fost date un an mai târziu, la serialul Revoluţia Română în Direct"
- realitatea.net: Am o întrebare, ce nu s-a văzut la TV, înainte să intraţi în direct, pe 22 decembrie 1989?
- Am intrat in Studioul 4, unde m-am intalnit cu Mircea Dinescu. El venise din alta parte, din spatele televiziunii, cu alta coloana. Ne-am imbratisat cu echipa de transmisii si ni s-a spus ca nu pot emite, ca nu pot deschide emisiunea, pentru public, pentru ca nu au energie. Acesta a fost cuvantul, "energie". Probabil, energie electrica sau ceva... In orice caz, termenul folosit a fost "energie", "Nu este energie inca".
Abia dupa nu stiu cate minute ni s-a spus ca a venit energia, am fost masati in jurul unei mese si a urmat ceea ce se vede si acum in inregistrare. Numai ca, un an mai tarziu, cand televiziunea a inaugurat serialul Revolutia Romana in Direct, au dat drumul la primul episod punand pe ecran filmarea facuta, de fapt, in secret, inainte de deschiderea emisiunii. Desi ni s-a spus ca nu este energie, toti cei care intrasera in Studioul 4 am fost filmati de cameramanii care erau in studio, care au primit ordin in casti sa faca acest lucru. Mai mult decat atat, unul dintre ei mi-a marturisit mai tarziu ca au primit un ordin sa intoarca aparatul 180 de grade, sa arate si ce este in spatele camerelor. Ce spune asta? Spune multe.
Ceausescu era liber, noi trecusem cu coloana pe sub elicopterul lui, nu stia nimeni ce se va intampla cu el, daca se va intoarce cu forte militare sau nu, toata lumea era in degringolada. Erau doua variante: ori vine, ori nu vine. Si, atunci, securistii din televiziune, dintre care sunt cativa si in imaginile pe care le veti vedea, erau in civili bine-mersi, au hotarat sa filmeze pe cei care intrau, care intraseram acolo, pentru orice eventualitate. Daca Ceausescu se intorcea, eram buni de pus la zid, daca nu, au si ei certificate de revolutionar, pentru ca pot demonstra ca sunt acolo. Una din conditiile acestei legi stupide, sa aduci dovezi ca ai fost pe acolo, la Revolutie si, evident, macar trei marturii de la alti trei oameni ca tu ai fost in zilele sau in orele acelea acolo, in zonele fierbinti. Asa ca daca patru oameni se asociau sa isi ia fiecare certificat, fiecare trei puteau sa spuna despre celalalt lucrul acesta. Si sa aduci dovezi si imagini. Pai, o imagine mai buna pentru certificat nu exista.
Ascultă mai jos o porţiune din interviul acordat de Ion Caramitru jurnalistului Cristian Otopeanu!
Ion Caramitru: "Dacă s-ar cerceta chip cu chip oamenii care erau atunci în studioul 4, o să vedeţi acolo şi ceva securişti"
- realitatea.net: Povestiti-ne mai multe, cum era atmosfera in studioul 4 al TVR?
- Deci, acolo am fost filmati pe ascuns, iar securistii, mai bine zis Securitatea, jucau la doua capete. Vine Ceausescu, eram arestati si, eventual, executati. Nu a venit, noi am fost lasati sa vorbim si ei s-au bucurat de privilegiile respective. Asta este, daca va intereseaza ce a fost in studioul 4, noutatea cea mai semnificativa.
Restul, ce am spus noi acolo, veti vedea pe 22 decembrie seara, la Televiziunea Romana, ca eu nu am spus "Mircea, fa-te ca lucrezi", ci "Mircea, arata ca lucrezi". El avea si un caietel, il rugasem sa scrie un discurs, ca trebuia sa spunem ceva acolo, nu stiam ce sa spunem, nu eram veniti acolo cu program. El s-a apucat sa scrie, dar nu a apucat sa termine, pentru ca a venit vestea ca putem intra in emisie. A lasat carnetul deoparte, eu l-am luat, l-am aruncat si i-am spus "Arata ca lucrezi la un comunicat".
Nu cunosc cine erau oamenii din spatele meu (n.r. in studioul 4 al TVR, la Revolutie, pe 22 decembrie 1989), nu i-am cunoscut. Adica, i-am cunoscut acolo, au intrat si ei gramada. Dar, daca s-ar cerceta chip cu chip, o sa vedeti acolo si ceva securisti.
Ion Caramitru: "Vadim Tudor a lansat invenţii despre mine, inclusiv că am ordonat eu foc împotriva Bibliotecii Universitare şi a Muzeului de artă. Un imbecil!"
- realitatea.net: De la cine au plecat vorbele "Fa-te ca lucrezi!", in loc de "Arata ca lucrezi!"? Aceste cuvinte au fost multi ani dupa Revolutie propagate in spatiul public, dar cine a fost autorul lor?
- Inventia lui Vadim Tudor, caruia trebuie sa ii "multumesc" si pentru vestea ca am ordonat foc impotriva Bibliotecii Universitare si impotriva Muzeului de Arta, cand eu am urlat ca un disperat acolo sa nu se traga. Iar el dadea explicatie la aceasta chestiune in felul urmator: "Da, asta era consemnul cu teroristii. El spunea sa nu se traga si atunci trebuia sa se traga". Bineinteles, sunt si eu pe lista lui neagra, lista celor care trebuie impuscati pe stadion, la numarul 36. Lista a fost publicata in "Romania Mare".
- realitatea.net: Care era interesul lui Vadim Tudor?
- Pai, interesul principal era sa ne dea pe noi jos de pe piedestalul pe care credea el ca ne-am urcat noi. Adica sa ne compromita. Dar cine sa ne compromita? Cantaretul de curte al coanei Leana Ceausescu? Domnul acesta minunat... Un imbecil si un individ care toata viata lui nu a facut decat sa linga talpile dictatorului.
- realitatea.net: Revenind la studioul 4, de ce ati vorbit dumneavoastra pe 22 decembrie 1989? Cine a luat decizia?
- N-as putea sa va spun exact. Nu s-a negociat, asa a fost sa fie. Nu a avut nimeni dintre ei initiativa sa vorbeasca. Oricum, Dinescu era ultracunoscut drept cel care scrisese scrisoarea impotriva lui Ceausescu, citita la "Europa Libera". Toata lumea stia ca este in puscarie, la domiciliu, dar nu stia nimeni cum arata. De asta l-am si aratat si am si spus cine este, ca sa stie lumea. Pe mine ma stia lumea, poate din filme, de la televiziune, din ce am facut in teatru, dar el nu era un chip cunoscut. Si atunci chestiunea s-a nascut spontan acolo, nu a fost nicio sedinta.
- realitatea.net: V-ati gandit sa ajungeti la TVR din ce motiv? Ati vrut sa vorbiti poporului?
- Da, sigur ca da. Bineinteles. V-am spus, dupa ce i-am transmis ofiterului de pe TAB ca Milea "a fost sinucis", asa am zis eu atunci si acum la fel cred, omul s-a pus la dispozitia noastra. Asa am decis sa mergem la televiziune, spontan. Ideea era sa mergem sa spunem ca suntem pe calea de a fi un popor liber. In spate erau mii de oameni. Era o coloana care ocupa bulevardul, un şarpe imens de oameni, iar alti oameni erau deja la televiziune. A fost o chestie absolut spontana. Cand am ajuns la TVR, lumea ne-a recunoscut, ne-a facut culoar prin curte, pe scari si ne-am dus ca si cand ne-ar fi impins din spate in studioul 4. Absolut firesc. Era singurul studio care putea sa transmita in direct.
Ion Caramitru: "L-am văzut pe Ion Iliescu de trei ori, înainte de Revoluţie. Ultima oară în iunie 1989, când a stat lângă Victor Atanasie Stănculescu"
- realitatea.net: Viitorul presedinte Ion Iliescu a vorbit la TVR de mai multe ori in zilele Revolutiei. De cate ori v-ati vazut cu Ion Iliescu pana in zilele din decembrie 1989?
- L-am vazut in viata de 3 ori. O data, cand eram student, la Casa de Cultura a Studentilor. Era prin 1963-1964. El era ministrul Tineretului si am fost dusi de la Institutul de Teatru sa ne intalnim cu ministrul. S-a umplut sala si a aparut un om tanar, vorbind liber, intr-un limbaj mult mai accesibil, mai putin de lemn, comunist, cum se intampla atunci. Cu umor... Mi-a facut o impresie foarte buna. A doua oara, intr-o seara de iarna, dupa spectacolul meu de la Bulandra cu Hamlet, care se termina la 22:30 si mai imi lua cel putin o jumatate de ora pana ma dezbracam, ma spalam, ca sa plec... Am iesit si in fata usii, la intrarea actorilor, intr-o lumina inchisa, ca lumea plecase, cineva s-a apropiat de mine sa ma felicite...
Ascultă mai jos o porţiune din interviul acordat de Ion Caramitru jurnalistului Cristian Otopeanu!
- realitatea.net: Ce v-a spus Ion Iliescu si in ce an era acest moment?
- "V-am asteptat sa va felicit pentru acest spectacol minunat". "Multumesc, cu cine am onoarea?". "Ion Iliescu". "A, dumneavoastra? Ati fost ministrul Tineretului". Premiera am avut-o in noiembrie 1985, putea sa fie ori in iarna aceea, ori un an mai tarziu, in 1986.
- realitatea.net: Si a treia oara?
- In 1989, in luna iunie, cand, impreuna cu Dan Grigore, faceam spectacolul "Eminescu... dupa Eminescu". Sa ne amintim ca 1989 a fost an Eminescu si au fost manifestari sub egida UNESCO. La final, dupa ce am terminat, s-a aprins lumina in sala si, pe unul dintre randurile din fata, i-am recunoscut pe Ion Iliescu si pe generalul Stanculescu. Stateau impreuna. Asta a fost a treia oara. Iar a patra oara a fost la Revolutie, cand domnia sa a aparut in chip de salvator al neamului, ca sa spun asa. Spre ghinionul nostru, al tuturor.
.
