Iohannis sesizează la CCR legea statutului funcţionarului public parlamentar

Legea prevede că nu sunt incompatibili funcţionarii publici parlamentari desemnaţi, prin act administrativ, să facă parte din consiliile de administraţie ale regiilor autonome sau societăţilor aflate în subordinea, sub autoritatea sau sub controlul Camerei Deputaţilor, Senatului ori Parlamentului.

Şeful statului susţine în sesizarea de neconstituţionalitate că, prin conţinutul normativ, legea contravine unor norme şi principii constituţionale.

El arată că articolul unic al acestei legi instituie un paralelism legislativ, ceea ce este contrar Legii fundamentale.

"Este neclar dacă desemnarea funcţionarului public parlamentar printr-un "act administrativ" vizează atât hotărârile Parlamentului sau ale Camerelor acestuia, cât şi alte acte administrative individuale emise de alte autorităţi sau de alte organe ale administraţiei publice. Astfel, se poate ajunge în situaţia în care un funcţionar public parlamentar să fie desemnat drept membru într-un organ colegial chiar de către un ministru, printr-un ordin de ministru, de Preşedintele României, printr-un decret prezidenţial sau de un organ al administraţiei publice. (...) În situaţia în care un funcţionar public parlamentar este desemnat printr-un act administrativ să facă parte din "cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare şi aflate sub control parlamentar", nu este clar ce instituţie va reprezenta acesta şi în ce raporturi juridice se va afla cu autoritatea care realizează respectiva desemnare printr-un act administrativ", spune Iohannis în sesizare.

Şeful statului precizează că, în ipoteza în care prevederile legii ar intra în vigoare, prin aplicarea acestora se poate ajunge chiar în situaţia în care un funcţionar public parlamentar este numit prin decizie a prim-ministrului în Consiliul de administraţie a CNAS.

"În situaţiile în care funcţionarii publici parlamentari pot ocupa, prin desemnarea printr-un act administrativ, funcţii din cadrul unor organisme sau organe colective de conducere aflate sub control parlamentar este încălcat şi principiul separaţiei puterilor în stat. Astfel, având în vedere că funcţionarii publici parlamentari îşi menţin raportul de serviciu şi statutul special conferit "în scopul realizării prerogativelor constituţionale ale Parlamentului", potrivit art. 2 din Legea nr. 7/2006, pe durata ocupării celorlalte funcţii menţionate în lege, are loc o ingerinţă în sfera puterii executive, contrară art. 1 alin. (4) din Constituţie. Mai mult, nefiind clar dacă persoanele astfel desemnate reprezintă în continuare interesele Parlamentului, conform statutului special al acestora, indirect, se ajunge la legiferarea unei noi forme de control parlamentar, ceea ce contravine art. 111 din Constituţie", adaugă Iohannis.

El precizează că prin instituirea excepţiei prevăzute de legea dedusă controlului Curţii Constituţionale este afectată însăşi raţiunea instituirii incompatibilităţilor, dar şi principiile ce guvernează statutul distinct al funcţionarilor publici parlamentari.

"Argumentele invocate de iniţiatori în expunerea de motive şi adaptarea excepţiei prevăzute de art. 94 din Legea nr. 161/2003, prin extinderea acesteia şi deschiderea posibilităţii pentru funcţionarii publici parlamentari de a ocupa orice funcţie în cadrul unui organism sau organ colectiv de conducere aflat sub control parlamentar, sunt lipsite de fundament", mai afirmă preşedintele Iohannis în sesizare.

Şeful statului mai susţine că această lege instituie un privilegiu funcţionarilor publici parlamentari, în comparaţie cu alte categorii de funcţii publice care au reglementat un statut special, motiv pentru care se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie şi se impune eliminarea acestui privilegiu.

El solicită CCR să constate că Legea pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar este neconstituţională în ansamblul său.