Preşedintele Iohannis a mai spus că nu poate fi vorba de expulzări colective şi că se vor mobiliza fonduri de 6 miliarde de euro pentru Turcia, până în anul 2018. De asemenea, şeful statului a precizat că Turcia s-a angajat să ia toate măsurile pentru supravegherea fluxului de imigranţi şi a subliniat că este nevoie de monitorizarea rutelor alternative de migraţie.
"Vreau să subliniez că deciziile de astăzi nu introduc cote noi, nu introduc cote suplimentare pentru România. Această relocare din Turcia către UE se face în cadrul cotelor deja aprobate anul trecut", a spus preşedintele României.
"În ceea ce priveşte mecanismul unul la unul, adică pentru ficare migrant sirian care a venit ilegal în insulele greceşti şi a fost returnat în Turcia, Uniunea Europeană va prelua un migrant sirian din Turcia, dar acest migrant va fi relocat în afara Uniunii Europene, însă în cadrul schemelor deja existente", a detaliat preşedintele Iohannis.
"Am convenit că o dată ce vor fi stopate trecerile ilegale dinspre Turcia către Uniunea Europeană sau se va reduce semnificativ numărul acestora va putea fi activată schema de admisie umanitară voluntară la care statele membre pot cotribui pe baze voluntare. În aceast context am reiterat poziţia României privind caracterul voluntar al oricărui angajament de relocare din afara Uniunii în interiorul ei. România consideră important parteneriatul UE cu Turcia în gestionarea crizei migranţiei şi în acest context am susţinut necesitatea implementării rapide şi eficiente a planului de acţiune comun UE - Turcia de către ambele părţi", a completat Klaus Iohannis.
Acesta a mai spus că UE s-a angajat să accelereze procesul de utilizare a celor 3 miliarde de euro alocate pentru facilitatea pentru refugiaţii din Turcia. "Doar după ce aceste fonduri vor fi complet urilizate şi în scopul pentru care au fost ele prevăzute se vor mobiliza fonduri suplimentare pentru aceasta facilitatea de până la 3 miliarde de euro, până la finele anului 2018", a afirmat preşedintele ţării.
"De asemenea, Tucia s-a angajat să ia toate măsurile necesare pentru a preîntâmpina crearea de noi rute ilegale de migraţie înspre Europa. În acest context am subliniat necesitatea monitorizării atente a eventualelor rute alternative de migraţie în scopul contracarării acestora în situaţia în care ruta din regiunea Balcanilor de Est este, cum ştim, practic, blocată", a mai spus Klaus Iohannis.
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles în Consiliul European de primăvară, au aprobat vineri, 18 martie, acordul cu Turcia pentru soluționarea crizei migrației.
Anunţul a fost făcut pe Twitter, de premierul finlandez Juha Sipila: "Acordul cu Turcia a fost aprobat'', a menționat șeful executivului finlandez pe reţeaua de microblogging.
Acordul privind migrația, încheiat la Bruxelles de Uniunea Europeană și Turcia, cuprinde măsuri inedite și controversate, cele mai semnificative fiind returnarea către Turcia a tuturor migranților care pleacă din această țară în direcția Greciei și preluarea de către statele blocului comunitar a unui număr echivalent de migranți direct din Turcia, relatează AFP, citată de Agerpres, într-o prezentare a principalelor puncte ale acestei înțelegeri care intră în vigoare începând din data de 20 martie.
"Toți noii migranți ilegali care pornesc din Turcia către insulele grecești vor fi retrimiși în Turcia", iar această măsură "temporară și extraordinară" vizează oprirea traversărilor periculoase ale Mării Egee și distrugerea "modelului de afaceri" al traficanților, se arată în text.
Pentru ca returnarea migranților să nu încalce dreptul internațional, în acord se precizează că fiecare cerere de azil va face obiectul unei evaluări individuale, care va fi efectuată în taberele din insulele grecești, fapt care va necesita o logistică importantă la fața locului. Migranții care nu vor depune o cerere de azil sau cei a căror cerere este respinsă vor fi returnați în Turcia.
Pentru a motiva sub aspect juridic respingerea unor cereri de azil, UE se va baza mai ales pe principiul de "țară terță sigură". Atunci când Grecia va fi recunoscut acest statut Turciei, din acel moment blocul comunitar va considera că returnările sunt legale. Turcia s-ar angaja, la rândul ei, ca toți migranții ce i-au fost retrimiși să beneficieze de protecție conform normelor internaționale și să nu-i expulzeze către țările lor de origine.
"Pentru fiecare sirian retrimis către Turcia din insulele grecești, un alt sirian va fi transferat din Turcia către UE", prevede acordul, subliniind că la relocarea în UE vor avea prioritate migranții care nu au încercat să ajungă ilegal în statele blocului comunitar.
Cât despre numărul migranților ce ar putea fi relocați în UE, documentul prevede un plafon de 72.000 de locuri, ce corespunde angajamentelor luate deja de statele UE și încă neimplementate. Este vorba în principal despre contingentul de 54.000 de migranți ce încă nu au fost repartizați între statele UE în momentul impunerii cotelor obligatorii la Consiliul JAI din luna septembrie. Atunci s-a decis repartizarea a 160.000 de migranți între statele UE, dar alocarea pe țări a fost făcută pentru numai 106.000. Prin urmare, acum UE ar urma să decidă și noi cote obligatorii pentru acest lot de 54.000 de migranți.
Diferența până la plafonul de 72.000 urmează probabil să fie acoperită de un alt program, care este voluntar și prevede preluarea de către UE a 22.000 de refugiați aflați sub protecția ONU în statele vecine Siriei, până în prezent fiind transferați numai 4.555.
Dacă numărul returnărilor depășește plafonul de 72.000, atunci mecanismul "va trebui revizuit", se arată în text, fără alte precizări. În plus, UE va adopta un plan european de relocări pe termen lung, pe baza angajamentelor voluntare ale statelor membre.
În schimbul readmisiei migranților, Turcia va primi o "foaie de parcurs" pentru ca până la sfârșitul lui iunie 2016 să fie eliminate vizele pentru cetățenii turci care călătoresc în statele UE. Dar această foaie de parcurs cuprinde 72 de condiții precise, motiv pentru care unii diplomați se îndoiesc că acest termen este realizabil.
De asemenea, UE se angajează să grăbească acordarea ajutorului financiar de 3 miliarde de euro promis deja Turciei și destinat refugiaților sirieni aflați pe teritoriul turc. Atunci când aceste resurse vor fi aproape de a fi complet epuizate, UE va mobiliza o finanțare suplimentară în limita a încă 3 miliarde de euro, până la sfârșitul anului 2018.
Cât despre aderarea Turciei la UE, cele două părți își afirmă în acord angajamentul de a grăbi acest proces, iar Comisia Europeană va propune în luna aprilie deschiderea unui nou capitol de negocieri (capitolul 33).
