Deci, cu alte cuvinte, modificarea vizeaza excluderea din textul constitutional a casatoriei intre persoane de acelasi sex.
Nu am sa intru pe terenul disputei in spinoasa chestiune a drepturilor homosexualilor. Ceea ce ma socheaza in aceasta poveste este setarea prioritatilor, scrie Ioana Ene Dogioiu, în Ziare.com.
Sunt zeci de chestiuni problematice in Romania, tara cu un vraf de restante. Unele tin de Constitutie, despre a carei revizuire se tot vorbeste de an de zile, ba chiar a fost incercata.
Avem de exemplu probleme constitutionale majore in delimitarea atributiilor in cadrul puterii executive, intre presedinte si premier, de unde periodic sincope in functionarea statului.
Avem lipsuri legislative majore in toate domeniile si, totusi, pana acum nu a existat nicio modificare legislativa initiata de popor. Nu s-au adunat nici macar cateva sute de mii de semnaturi, ce sa mai vorbim de trei milioane.
Si, totusi, iata ca trei milioane de romani au iesit deja din cronica pasivitate si au facut mai mult decat efortul unei semnaturi virtuale, pentru ce? Pentru a reglementa pana la urma o chestiune care tine de intimitatea persoanei si care nu ii afecteaza in niciun fel in mod direct.
Trei milioane de oameni au considerat prioritara pentru ei din punct de vedere legal reglementarea dupa propriile criterii a vietii private a altor oameni. Pentru ca, de fapt, despre asta e vorba.
Suntem afectati de situatia din Sanatate, de calitatea Educatiei, de mersul Economiei, de mersul Justitiei, dar nu vad cum putem fi afectati de faptul ca doi oameni aleg un anumit mod de viata.
Ba chiar as spune ca un mod de viata cu cat e mai stabil, predictibil si reglementat, cu atat poate provoca neajunsuri mai mici societatii. Deci nu vad ce rau poate face societatii reglementarea relatiei dintre doi oameni si ce bine ii poate face ca ei sa resimta o permanenta discriminare si implicit frustrare.
Da, cunosc argumentul demografic care, sa zicem, ca ar atinge zona interesului public: casatoriile gay nu genereaza urmasi. Nici cele hetero nu prea imping inainte natalitatea, dupa cum arata toate statisticile, din cauze sociale, economice, asupra carora cele trei milioane de semnaturi nu au niciun efect.
Mi se pare o situatie tipic romaneasca in care fermentul civic se pierde pe detalii care nu aduc societatii niciun castig si reprezinta strict optiuni personale pe care sigur ca le aperi si le pastrezi in casa ta, dar pe care nu vad ce iti da dreptul sa le impui in alte case.
Este o imensa risipa de energie pe cauze minore, viscerale, pe furii fara o miza reala, in timp ce marile teme raman in general fara raspuns. Sunt de exemplu foarte curioasa daca se vor aduna banii din subscriptia publica pentru Cumintenia Pamantului, as vrea sa vad ca loviturile impotriva Justitiei sunt oprite de opinia publica din Romania, nu doar prin presiunea externa, as vrea sa vad initiativa legislativa cetateneasca pentru un autentic vot prin corespondenta, pentru schimbarea legii alegerilor locale sau macar un efort serios de a iesi la vot etc.
Nu vedem padurea de copaci, ne pierdem timpul cu chestiuni irelevante, murim de grija a ceea ce se intampla in patul altuia si in jurul nostru cad, uneori la propriu, peretii societatii.
Probabil ca in ziua in care trei milioane de oameni se vor opinti in acelasi fel pentru legile Sanatatii sau ale Educatiei, Romania va arata altfel. Deocamdata suntem la faza in care ne opintim pentru asternutul vecinului.