Reamintim că, drept răspuns la tensiunile cu Belarus şi la apariţia la graniţa sa a migranţilor care încercau să ajungă în UE, Polonia a construit un gard de sârmă ghimpată şi a comasat mii de soldaţi de-a lungul celor 400 km ai frontierei polono-belaruse.
De asemenea, Varşovia a impus în septembrie anul trecut, de-a lungul frontierei, stare de urgenţă, ale cărei prevederi au fost prelungite, la expirare, după trei luni, de un ordin ministerial care blochează accesul jurnaliştilor dar şi al organizaţiilor umanitare, împiedicându-le astfel să le acorde ajutor migranţilor care rătăcesc în păduri pe temperaturi de multe ori sub zero grade.
Constituţia garantează "libertatea de circulaţie pe teritoriul Poloniei", dar şi "de a aduna şi difuza informaţii", a subliniat Curtea supremă în decizia de marţi.
În ceea ce priveşte media, "nu este justificat să consideri că acest grup profesional reprezintă o ameninţare pentru demersurile întreprinse" de stat, au estimat judecătorii.
Curtea supremă a fost sesizată asupra acestei chestiuni după arestarea de către poliţie, la sfârşitul lui septembrie, a doi jurnalişti care au ajuns dintr-o eroare de navigaţie în zona interzisă.
După o detenţie de peste 24 de ore, jurnaliştii au fost judecaţi şi condamnaţi de un tribunal local. Reclamantul a cerut amenzi de 500 de euro pentru fiecare dintre ei, dar judecătorul a decis o pedeapsă cu avertisment.
Totodată, Camera penală a Curţii supreme s-a opus "oricărei restricţii la protejarea demnităţii umane, a vieţii şi a tratamentului umanitar", în condiţiile în care numeroase ONG-uri şi instituţii internaţionale s-au plâns de imposibilitatea de a acorda ajutor migranţilor în dificultate şi uneori în pericol de a-şi pierde viaţa.
Curtea supremă în Polonia nu are dreptul de a anula acte legislative, dar "decizia sa trebuie luată în considerare de tribunalele de drept comun în cazul unor procese similare", a explicat miercuri, pentru AFP, Konrad Siemaszko, expert juridic al Fundaţiei Helsinki pentru drepturile omului, mai arată sursa citată.