Discuțiile bilaterale au loc în contextul în care Berlinul și Viena au opinii diferite, iar germanii fac presiuni ca România și Bulgaria să adere în acest an la Schengen.
Săptămâna trecută, la întrevederea cu premierul Marcel Ciolacu, cancelarul Olaf Scholz a declarat că Germania poartă discuții constante despre aderare. Asta deși, la finalul anului 2022, Austria s-a opus prin veto la aderarea României și Bulgariei, motivând că cele două țări nu își protejează granițele și permit migranților ilegali să ajungă în Austria.
Pe 12 iulie, europarlamentarii au dezbătut o rezoluție în plen în care susțineau că cele două țări trebuie acceptate în următoarele luni. Ulterior, Parlamentul European de la Strasbourg a cerut Consiliului Uniunii Europene să voteze fără întârziere în favoarea aderării celor două state.
Textul rezoluției arată că un spațiu Schengen mai extins, fără controale la frontiere va face o Uniune mult mai puternică.
Spania a preluat la 1 iulie conducerea Uniunii Europene, menționând că problema Schengen este o prioritate pe agenda guvernului de la Madrid.
Poziția guvernul spaniol nu reprezintă o surpriză, și asta deoarece acesta a susținut puternic România în ultimul an și jumătate pentru a intra în Schengen, dat fiind că relațiile politice și sociale dintre Madrid și București sunt la un nivel fără precedent.
Anterior preluării președinției rotative a UE, premierul Pedro Sanchez și miniștrii săi de Externe și Interne au declarat că susțin intrarea României în spațiul de liberă circulație.
Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen a fost respinsă, pe 8 decembrie 2022, în cadrul Consiliului JAI. Respingerea s-a făcut cu două voturi împotrivă, al Austriei şi al Ţărilor de Jos. În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie.
