Decizia a fost luată după discuţiile care au avut loc luni la şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii, unde a fost analizat punctului de vedere al Direcţiei legislaţie legat de sesizările magistraţilor referitoare la Memorandumul privind justiţia întocmit de asociaţiile profesionale, scrie News.ro.
La discuţii au participat şi doi reprezentanţi ai asociaţiilor magistraţilor, Gabriela Baltag, de la Asociaţia Magistraţilor din România, şi Gheorghe Sima, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România.
Magistraţii mai multor instanţe şi parchete au demarat un ”protest public” care constă fie în soluţionarea doar a cauzelor urgente, fie în purtarea de banderole albe pe braţ de către judecători.
Protestele au fost decise în urma unor hotărâri ale Adunărilor Generale ale judecătorilor, care cer adoptarea unor măsuri privitoare la reorganizarea justiţiei, salarizarea nediscriminatorie a magistraţilor şi asigurarea separaţiei puterilor în stat, unele instanţe cerând inclusiv demisia ministrului Justiţiei.
Protestul s-a declanşat la sfârşitul lunii august, de la o ordonanţă a Guvernului care a decis majorarea cu 18% a salariilor personalului medical şi cele din sistemul de învăţământ. Dintr-o eroare, textul ordonanţei vorbeşte de ”personalul plătit din fonduri publice”. Deşi ordonanţa viza salariile mici din sănătate şi din învăţământ, magistraţii au speculat sintagma din ordonanţă şi au cerut 18% în plus la salariu pe motiv că şi ei sunt plătiţi din fonduri publice. Chiar dacă Guvernul a retras ulterior ordonanţa şi a modificat-o astfel încât să beneficieze de creşterea salariilor doar medicii şi profesorii, magistraţii au cerut Avocatului Poporului să atace noul act normativ la Curtea Constituţională, susţinând că este discriminatoriu.
Instanţe din mai multe judeţe au fost în grevă în 12 septembrie, pentru a cere, printre altele, respectarea independenţei sistemului judiciar şi implementarea mai multor măsuri, cum ar fi înlăturarea discriminărilor salariale, revendicări care se regăsesc în Memorandum privind justiţia publicat de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.
În urma declanşării acestor proteste de către magistraţi, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, au stabilit ca, în săptămâna 19-25 septembrie să invite la discuţii reprezentanţii magistraţilor şi ordonatorii de credite, pentru a analiza revendicările salariale de la nivelul instanţelor.
Memorandumul are 17 puncte legate de sistemul juridic. ”Justiţia trebuie să aibă ca şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În faţa judecătorului cetăţeanul este egal cu statul”, se arată în memorandum.
UNJR cere prin document respectarea independenţei justiţiei şi a instanţelor. ”Celelalte puteri trebuie să asigure o independenţă reală a justiţiei, lipsită de orice tip de influenţe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil şi accesibil, suport financiar, logistic şi uman suficient pentru o justiţie eficientă, modernă şi de calitate”, se menţionează în document.
Totodată, magistraţii cer garantarea şi respectarea statutului magistraţilor, precum şi a independenţei acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare şi asigurarea unor condiţii de muncă decente.
Prin memorandum se solicită şi proceduri transparente în ceea ce priveşte numirile ”în funcţiile de conducere din Ministerul Public”, precum şi ”eliminarea factorului politic din numirile în funcţiile de conducere din Ministerul Public”.
Magistraţii mai cer şi ”asigurarea unei finanţări corespunzătoare bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public”, dar şi ”înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială”.
Prin memorandum se mai solicită ”asigurarea unei transparenţe depline în cooperarea instituţională cu serviciile de informaţii, respectarea strictă a cadrului legal şi asigurarea unui control jurisdicţional şi civil efectiv asupra activităţii acestora”.
Magistraţii mai vor ”crearea unui corp de poliţie judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public şi crearea prin lege a unei autorităţi civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privinţa garanţiilor tehnice şi legale”.
Memorandumul face şi precizări legate de procurori şi cere ”garantarea independenţei funcţionale” a acestora, ”atât faţă de Executiv cât şi în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de magistrat şi de reprezentant al autorităţii judecătoreşti”.
Memorandumul privind justiţia era semnat, până în 14 septembrie, de 66 de instanţe şi 25 de parchete, potrivit UNJR.
