Sentinţa Judecătoriei Târgovişte, care nu este definitivă, scoate la iveală că femeia a fost racolată, pe Facebook, la sfârşitul lunii noiembrie 2018 de un bărbat care „avea la fotografia de profil o imagine cu un soldat îmbrăcat cu haine ale Armatei Statelor Unite ale Americii”. În urma discuţiilor, românca avea să afle că „Thomas” este american şi are afaceri în Indonezia.
Căsătorită în momentul în care a fost racolată pe Facebook, românca s-a îndrăgostit de „Thomas”, care vorbea cu ea în limba română, iar după ce i-a câştigat încrederea, escrocul i-a cerut femeii să îl împrumute cu mai multe sume de bani, scrie adevarul.ro. Astfel, femeia a ajuns să îl împrumute pe „Thomas”, în mai multe tranşe, cu 12.000 de euro.
Din cauza relaţiei în care femeia a ajuns să aibă probleme cu soţul, certurile culminând cu divorţul. În plus, orbită de dragoste pentru „Thomas”, românca a ajuns să transfere în Indonezia sume de bani obţinute de escroci de la alţi români naivi, devenind astfel complice al înşelăciunii.
Românca i-a ajutat pe escroci să înşele alţi şapte români, barbaţi şi femei, cu suma de 83.000 de lei şi 5.845 euro.
Cum funcţionează metoda „generalul american”
Procurorul care a trimis-o în judecată pe femeia din Huşi a arătat că datele anchetei au arătat că banii colectaţi de românca devenită complice a escrocilor au fost transferate pe numele unor persoane din Indonezia şi Emiratele Arabe Unite.
Procurorii au explicat şi modul în care funcţionează înşelăciunea prin metoda „generalul american”.
„Metoda se bazează pe încrederea celor care se lasă abordaţi, de obicei oameni fără prea multă experienţă pe internet, subit de către o femeie sau un bărbat, care le devine iubit(ă) şi care aleg să trimită o sumă de bani către iubit(ă), pentru a crea/păstra legătura amoroasă. Pe baza avansului tehnologic şi aplicaţiilor de ultimă generaţie accesibile gratuit de pe internet, direct pe telefon sau calculator, în ultima perioadă, această metodă a devenit tot mai sofisticată deoarece infractorii folosesc limba de origine a victimei şi comunică prin intermediul unor aplicaţii criptate precum Whatsapp şi Messenger Facebook, ceea ce îngreunează mult atât identificarea infractorilor, cât şi dovedirea faptelor lor”, au arătat procurorii.
Potrivit anchetatorilor, „sumele de bani obţinute de la victimele credule nu sunt însuşite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci parcurg circuite financiare complicate, fiind transferate de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare şi nebancare (aşa-numitele „conducte”), folosindu-se de diferite persoane şi justificări, scopul fiind acela de a se crea o mai mare aparenţă de legalitate a încasării finale şi o credibilitate sporită a provenienţei sumei de bani dintr-o operaţiune reală de către dobânditorii subsecvenţi până la beneficiarul final”.
