Martorul a declarat în fața instanței că ridicarea probelor s-a făcut cu echipament corespunzător, care nu permite contaminarea, iar în momentul efectuării analizelor genetice s-a constatat că niciuna dintre probe nu a fost contaminată în timpul cercetării la fața locului. În plus, el a exclus și posibilitarea unei contaminări ulterioare, ca urmare a sigilării incomplete sau depozitării necorespunzătoare.
"Pentru conservarea probelor biologice din acest caz nu era nevoie de condiții speciale de păstrare, fiind suficiente condițiile existente într-o încăpere obișnuită", a precizat expertul.
Specialistul de la Institutul Național de Expertize Criminalistice a mai declarat că a participat personal la ridicarea de probe din apartamentul familiei Cioacă în anul 2012, când au fost descoperite pe pereți, dar și în alte locuri, mai multe urme de sânge uman provenit, conform analizelor, de la Elodia Ghinescu.
"Având în vedere porozitatea vopselurilor folosite pentru pereți, sângele se absoarbe în structura respectivă, unde va rămâne suficient timp pentru a putea fi utilizat ulterior la stabilirea profilului genetic. (...) Dacă urma nu este spălată și se depune un alt strat de vopsea, se acoperă, ca într-un sandviș, și se conservă. În ambele situații, urmele pot rezista zeci de ani", a declarat expertul.
Martorul a mai spus că identificarea certă a unei persoane se poate face chiar dacă nu se obține un profil genetic complet, fiind suficientă identificarea unui număr minim de șapte markeri genetici.
"În momentul în care se obține un rezultat final, respectiv un profil genetic complet sau incomplet, dar care are un număr minim de markeri genetici, atunci micro-urma prelevată a conținut material biologic suficient din punct de vedere cantitativ și calitativ pentru identificarea persoanei de la care provine", a explicat expertul criminalist.
La acest termen urmează să mai fie audiat, în calitate de martor, un expert de la Institutul Național de Medicină Legală.
Instanța de apel a finalizat, încă din 11 februarie, audierea martorilor din dosar. Au fost audiați, de asemenea, mama și fratele Elodiei, Emilia și Robert Ghinescu, în calitate de părți civile, ei apreciind la cinci milioane de euro despăgubirile pe care i le solicită inculpatului.
Cristian Cioacă a fost eliberat pe 14 februarie din Penitenciarul Colibași, după ce completul de divergență al Curții de Apel Pitești a admis înlocuirea măsurii arestării preventive cu controlul judiciar, el reluându-și activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Argeș.
Cristian Cioacă a fost condamnat de Tribunalul Argeș, pe 2 iulie 2013, la 21 de ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și la doi ani de închisoare pentru profanare de morminte, urmând să execute 22 de ani de detenție.