"Migraţia forţei de muncă şi dreptul de a lucra în alt stat membru este un drept, nu este o favoare făcută României, Bulgariei sau oricărui alt stat membru. E un drept prevăzut de Tratat (...) Să nu mai alimentăm scuze că românii se duc să muncească în Italia, Spania, Marea Britanie. În UE există, în momentul de faţă, din datele pe care mi le-au dat colegii de la Comisie circa 2 milioane de locuri de muncă vacante care justifică inclusiv migraţia, pentru că de-asta avem piaţă comună şi o liberă circulaţie, pentru ca forţa de muncă să poată să circule şi să se adapteze la nevoile locale", a precizat comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, la dezbaterea "Cum facem din integrarea europeană un succes", organizată de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi Societatea Academică Română (SAR).
Oficialul de la Bruxelles a reamintit, în acest context, că ultimul sondaj arată că 56% dintre europeni consideră că libera circulaţie reprezintă cea mai mare realizare a UE.
"Forţa de muncă străină într-un stat membru creează bunăstare, nu afectează bunăstarea autohtonilor", a mai spus Cioloş, subliniind că din studiile CE reiese că cei care migrează nu sunt pensionarii, persoanele cu probleme de sănătate sau cei care n-au putere de muncă.
"În general se duc oamenii care au putere de muncă, care doresc să muncească, nu se duc acolo să stea pentru şomaj. Pot fi cazuri individuale, dar nu putem generaliza. Este vorba de oameni care contribuie la sistemul de asigurări sociale şi de sănătate din statul membru respectiv şi care ocupă locuri de muncă vacante. Şi dacă sunt vacante înseamnă că nu au fost ocupate de autohtoni", a explicat Dacian Cioloş.
Totodată, comisarul european a atras atenţia că Guvernul României ar trebui să păstreze forţa de muncă bine pregătită în ţară.
"E important ca guvernul României să apere, să susţină interesele lucrătorilor români în alte state membre, o face şi CE, dar, din punct de vedere al impactului economic şi socio-economic cred că aici am avea de lucru (...) Dacă se insistă pe această idee, şi anume cum să păstrăm forţa de muncă calificată, bine pregătită şi dornică de a munci în ţară, şi prin măsuri macroeconomice, şi printr-o mai bună organizare, cred că aşa ar avea de câştigat mai mult şi economia României", a precizat Cioloş.
În ceea ce priveşte muncitorii din agricultură, comisarul european a susţinut că România ar avea de câştigat dacă i-ar convinge pe români să revină în ţară şi să investească, inclusiv pe "faimoşii căpşunari", întrucât aceştia învaţă cum funcţionează o fermă şi vin cu o altă abordare decât cea care există la noi.
"Eu am întâlnit în vizitele mele în statele membre, mai ales în Italia şi Spania, români lucrând în ferme, care după 2-3 ani ajungeau deja aproape mâna dreaptă a fermierului, pentru că se întorceau în fiecare an câte 4-5 luni, cunoşteau ferma şi deja începeau să se descurce singuri cu gestiunea ei", a declarat Cioloş, adăugând că aceste plecări în străinătate pot aduce competenţă şi încredere în a investi. "Asta lipseşte foarte mult la noi: încrederea în capacitatea de a te descurca cu un proiect (...) Cel puţin în domeniul agricol, din păcate spun, foarte mulţi dintre cei care se instalează în agricultură n-au neapărat studii economice şi vin cu o abordare simplistă: eu să produc şi să se ocupe altul să vândă producţie, când, de fapt, câştigul mai mare pe filiera agroalimentară vine din comercializare nu din producţie", a explicat Dacian Cioloş.
Potrivit raportului anual de analiză şi prognoză - România 2014 al SAR, impactul migraţiei forţei de muncă în interiorul UE a avut doar un impact minim asupra creşterii şomajului (0,03% - 0,05%), în timp ce, după primul val de integrare, din 2004, în Germania şomajul a scăzut.
Totodată, raportul arată că impactul negativ este asupra ţărilor de origine, nu al celor de destinaţie. Astfel, dacă cele câteva milioane de români n-ar fi plecat la muncă în străinătate, PIB-ul României ar fi putut să crească cu 8,52%.
